Numărul de ogive nucleare din lume a scăzut în ultimul an, însă ţările care deţin arma atomică îi acordă o ”importanţă sporită” şi îşi modernizează arsenalele, relevă SIPRI într-un raport publicat luni, relatează AFP.
La începutul 2019, Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistanul, Israelul şi Coreea de Nord deţineau aproximativ 13.865 de arme nucleare - cu aproximativ 600 mai puţine decât la începutul lui 2018, potrivit estimărilor în ultimul Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI).
Însă, în paralel, puterile nucleare sunt pe cale să-şi modernizeze arsenalul, iar China, India şi Pakistanul cresc, de asemenea, mărimea acestuia.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Lumea are mai puţine arme (nucleare), însă mai noi”, rezumă pentru AFP Shannon Kile, directorul programului SIPRI pentru controlul armelor nucleare şi coautor al raportului.
NOUĂ CURSĂ A ÎNARMĂRII?
Scăderea din ultimii ani provine în principal din Statele Unite şi Rusia, ale căror arsenale reprezintă în continuare peste 90% din armele nucleare la nivel mondial.
Cele două ţări îşi îndeplinesc astfel obligaţiile care decurg din Tratatul New START, pe care l-au semnat în 2010, ce prevede un număr limitat de ogive funcţionale şi dezamorsarea vechilor ogive datând din Războiul Rece.
Însă acest tratat expiră în 2021 şi ”nu există vreo discuţie serioasă în curs în vederea prelungirii” acestuia, într-o perioadă de tensiuni puternice între primele două puteri nucleare, îşi exprimă îngrijorarea Shannon Kile.
În absenţa unui nou tratat, ”nu mai există vreun instrument care să limiteze cursa înarmării (nucleare), de exemplu prin timiterea de armament în spaţiu”, avertiza la începutul lui iunie preşedintele rus Vladimir Putin, subliniind că ”deasupra capetelor fiecăruia dintre noi se vor afla arme nucleare”.
”Până acum, nimeni nu negociază cu noi”, insista Putin.
Această absenţă a unor negocieri provoacă îngrijorare în rândul rivalilor democraţi ai preşedintelui republican Donald Trump.
Opt membri ai Congresului l-au îndemnat, la începutul lui iunie, într-o scrisoare. să nu comită o ”eroare gravă în stabilitatea strategică şi securitatea” Statelor Unite, pentru că, dacă tratatul expiră, ”Rusia va fi în măsură să-şi crească rapid mărimea arsenalului nuclear, obligând Statele Unite să facă o creştere costisitoare şi inutilă” a propriului arsenal nuclear.
Potrivit Centrului de cercetare Arm Control Association, Statele Unite numără 6.500 de focoase nucleare, iar Rusia 6.850.
”În realitatea actuală, nu există cea mai mică şansă să se ajungă la vreun fel de acord nou”, apreciază expertul Aleksandr Hramcişkin de la Institutul rus de Analize Politice şi Militare.
”IMPORTANŢĂ SPORITĂ”
Anul viitor, Tratatul Neproliferării Armamentului nuclear (TNP) - considerat cheia de boltă a ordinii nucleare mondiale - împlineşte 50 de ani.
Numărul de arme atomice a scăzut radical faţă de vârful de la mijlocul anilor '80, când a atins aproape 70.000.
Shannon Kile subliniază însă asupra mai multor tendinţe îngrijorătoare, precum acumularea de armament nuclear de cele două părţi ale frontierei indo-pakistaneze, ceea ce sporeşte pericolul ca un conflict convenţional să degenereze într-unul nuclear.
Există totodată o tendinţă mai generală în a se acorda ”o importanţă sporită” armelor nucleare, odată cu schimbarea doctrinei strategice a Statelor Unite, care acordă un rol tot mai important acestui tip de armament în operaţiuni militare şi în discuţii pe tema securităţii naţionale americane, subliniază Shannon Kile.
”Cred că tendinţa se îndepărtează de locul în care ne aflam acum cinci ani, atunci când armele nucleare erau marginalizate în întreaga lume”, apreciază el.
Fostul secretar general al ONU Ban Ki-moon a îndemnat recent puterile nucleare să ”devină serioase” în dezangajarea nucleară şi a arătat cu degetul un ”risc foarte real” ca dedenii de muncă în controlul internaţional al acestor arme să ajungă în impas în urma retragerii americane din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.
Eforturile mondiale de dezarmare au suferit altă înfrângere anul acesta, după ce Rusia şi Statele Unite şi-au suspendat participarea la Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) - care interzice o întreagă clasă de rachete terestre, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri - semnat în timpul Războiului Rece, acuzându-se reciproc de faptul că-l încalcă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
