Ucraina deschide luni o pagină inedită a istoriei sale - ocazia unui nou drum sau unui salt periculos în necunoscut - după triumful umoristului Volodimir Zekenski în alegerile prezidenţiale din această ţară epuizată de corupţie, dificultăţi economice şi un război sângeros, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Sfidând orice capacitate a sa de a guverna fără experienţă politică şi critici cu privire la vaguitatea programului său, actorul şi umoristul în vârstă de 41 de ani a fost ales, potrivit uno rezultate aproape definitive, publicate luni, cu 73,1% din voturile exprimate, în faţa preşedintelui în exerciţiu Petro Poroşenko (24,5%).

Împuternicit de această susţinere zdrobitoare, felicitat de lideri străini din întreaga lume - inclusiv la telefon de către Donald Trump şi Emmanuel Macron -, al şaselea şi cel mai tânăr preşedinte al Ucrainei independente este creditat, pentru moment, de către alegători, şi chiar cu jumătate de gură de către Rusia, cu o şansă de a reporni de la început pe baze noi.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Însă - fără un program precis - în afară de voinţa sa de a ”sparge sistemul”, fără să devieze de la direcţia prooccidentală pe care ţara a luat-o în 2014 şi fără o majoritate în Parlament, viitorul se anunţă greu pentru cel care urmează să fie învestit, până la începutul lui iunie, drept preşedinte, după ce a jucat într-un serial televizat rolul de profesor de istorie ales... preşedinte, a cărui imagine de om simplu şi drept l-au ajutat mult.

”Oamenii au arătat că voiau ceva nou”, rezuma Karina, în vârstă de 28 de ani, luni dimineaţa, pe o stradă, la Kiev, declarându-se ”agreabil surprinsă” de către Petro Poroşenko, care şi-a recunoscut înfrângerea fără întârziere. ”Credeam că ar fi fost fraude, că ar avea să încerce prin toate mijloacele să se agaţe de putere. Iar în final am avut alegerile cele mai cinstite din istoria Ucrainei”.

Tranziţiile democratice nu au fost întotdeauna evidente - odată cu cele două revoluţii în mai puţin de trei decenii de independenţă -, însă observatorii din cadrul OSCE au salutat un vot ”pluralist”, care a respectat ”libertăţile fundamentale” şi au îndemnat la un transfer al puterii fără poticniri.

Într-un mesaj comun, preşedinţii Consiliului European Donald Tusk şi Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker au subliniat ”ataşamentul puternic faţă de democraţie şi statul de drept pe care poporul ucrainean l-a demonstrat de-a lungul întregului proces electoral”.

Susţinătorii occidentali ai Ucrainei s-au zorit să-l felicite pe Zelenski şi să-l asigure de susţinerea lor. Angela Merkel a subliniat că speră ca aceste alegeri să ajute la stabilizarea ţării.

”PREA DEVREME”

Un nou episod spectaculos al valului mondial anti-elită, mareea câştigată de Volodimir Zelenski oferă măsura sfidării de către ucraineni a clasei lor politice, în cadrul căreia Petro Poroşenko este un veteran.

Poroşenko, în vârstă de 53 de ani, şi-a apropiat ţara de Occident, însă nu a reuşit să redreseze nivelul de trai al populaţiei ucrainene, una dintre cele mai sărace din Europa şi nici să pună capăt războiului cu separatiştii proruşi, soldat cu aproape 13.000 de morţi în cinci ani. El pare că şi-a târât picioarele mai ales în lupta împotriva unei corupţii endemice.

Venirea la putere a prooccidentalilor în 2014 a fost urmată de anexarea de către Moscova a Peninsulei ucrainene Crimeea şi de război în est. Această criză a contribuit larg la actualele tensiuni grave dintre Rusia şi Occident, care şi-au impus sancţiuni reciproc.

Premierul rus Dmitri Medvedev, care cu trei zile înainte de turul doi semna noi sancţiuni comerciale impuse Ucrainei, a declarat că vede ”o şansă de îmbunătăţire” a relaţiilor bilaterale, adăugând însă că nu-şi face ”iluzii”.

”Este, pentru moment, prea devreme săevocăm (...) posibilitatea unui efort comun. Va fi posibil să judecăm, dar în cazuri specifice”, a avertizat un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Zelenski a dat asigurări, duminică seara, că doreşte ”să relanseze” procesul de pace - implicând Rusia - cu privire la război în estul ţării. El şi-a repetat, de asemenea, promisiunea din campanie de a le întinde mâna populaţiilor din aceste regiuni separatiste, prin lansarea unui ”război al informării”.

Pe front intern, el va trebui să dovedească faptul că va putea să alcătuiască o echipă şi să ia iniţiative fără o majoritate parlamentară, în contextul în care candidatura sa provocat neîncrederea, chiar ostilitatea, unei bună părţi a clasei politice, pe care a promis ă o va trimite să valseze.

Alegeri legislative sunt prevăzute, pentru moment, la 27 octombrie, care prevestesc deschiderea unei noi faze a luptelor politice. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.