Nicolas Maduro a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile regionale de duminică, în 20 dintre cele 23 de regiuni şi la Primăria Caracasului, un rezultat pe care l-a salutat imediat, într-o alocuţiune la televeziune, drept ”(un) frumos triumf, (o) frumoasă victorie, (o) recoltă frumoasă, produsul muncii”, relatează AFP.
Televiziunea venezueleană de stat, aflată pe mâna puterii centrale venezuelene, a salutat la rândul său o ”victorie istorică a revoluţiei (chaviste)”, la opt ani de la moartea lui Hugo Chavez, înlocuit de Nicolas Maduro.
Opoziţia - dezbinată - a participat pentru prima oară la un scrutin din 2017 încoace, după ce a boicotat alegerile prezidenţale şi legislative.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În pofida unor discursuri prin care a îndemnat la unitate, ea nu a reuşit să se unească.
Opoziţia a obţinut victorii în trei state - Insula Nueva Esparta, Cojedes şi Zulia - cel mai populat stat petrolier din ţară, cu capitala la Maracaibo, al doilea cel mai important oraş venezuelean.
”Harta este majoritar roşie (culoarea puterii), aşa cum era de prevăzut”, declară politologul Luis Vicente Leon, care subliniază că ”împărţirea lamentabilă ş absurdă a opoziţiei” a costat-o o ”victorie promisă” în statul Lara.
Nivelul prezenţei la vot a fost de 41,8%, iar 8,1 de alegători s-au prezentat la urne în această ţară cu 30 de milioane de locuitori, afectată de o criză economică şi o hiperinflaţie fără precedent, potrivit rezultatelor anunţate de către Consiliul Naţional Electoral (CNE).
Înaintea anunţării rezultatelor alegerilor, opozantul Henrique Capriles - care s-a clasat în două rânduri pe locul doi în alegerile prezidenţiale - şi-a exprimat rezerva faţă de acestea, apreciind că închiderea târzie a secţiilor de votare este o sursă de posibile fraude.
”Maduro şi partidul său ordonă CNE să nu închidă secţile de votare, deşi nu mai sunt alegători (...). Ei vor pune voturi care nu există”, a denunţat el pe Twitter.
Uniunea Europeană (UE) a desfăşurat o misiune electorală - prima de 15 ani -, care urmează să prezinte un raport marţi.
Ministrul venezuelean al Apărării Vladimir Padrino dădea asigurări într-o declaraţie televizată, duminică seara, că alegerile s-au desfăşurat ”în pace”.
O persoană a fost ucisă prin împuşcare la o secţie de votare, la San Francisco (Zulia, vest).
Ministerul venezuelean de Interne a anunţato anchetă şi a dat asigurări că această crimă nu are legătură cu alegerile.
Rezultatul acestui scrutin este considerat important deoarece el constituie un punct de pornire, atât pentru putere - care încearcă să obţină o ridicare a sancţiunilor impuse regmului -, cât şi pentru opoziţie - care încearcă să se reconstruască, înaintea alegerilor prezidenţiale din 2024.
Caracasul - vizat de sancţiuni economice, mai ales din Statele Unite, care vor să-l înlăture pe Maduro de la putere - vrea să slăbească laţul şi voia ca acest scrutin să fie o dovadă a legitimităţii sale.
Obiectivul Caracasului, căruia o bună din fondurile din afară i-au fost blocate, este obţinerea ”ridicării cel puţin parţiale a sancţiunilor, mai ales a celor vizând petrolul”, apreciază un soncultant, Oswaldo Ramirez.
Maduro a făcut mai multe concesii, pentru a da garanţii comunităţii interaţonale, reformând CNE, în care a inclus opoziţia, sau invitând misiuni de observare străine - UE, ONU, Fundaţia Carter - în aceste alegeri.
Opoziţia divizată - care a boicotat alegerile prezidenţiale din 2018 şi alegerile legislatove din 2020 - a decis până la urmă să participe la scrutin, sperând că acesta îi va permite să impună o dinamică pozitivă în vederea alegerilor prezidenţiale din 2024.
Juan Guaido - fără putere, dar recunoscut preşedinte interimar al Venezuelei de peste 50 de ţări - apreciază că ”există o certitudine: Maduro este şi va continua să fie ilegitim”.
”2021 începe la 1 ianuarie 2022”, declara înaintea alegerilor un opozant, care şi-a exprimat regretul faţă de disensiunile opoziţiei.
”Nu mai există posibilitatea fraudei cu maşini” de vot, sublinia un specialist electoral din cadrul opoziţiei înaintea alegerilor, ”dar poate exista coerciţie, persecuiţie, motivaţie (cumpărarea voturilor, servicii), o inegalitate a accesului în presă”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
