În timp ce loviturile israeliene asupra Fâşiei Gaza se intensifică, premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis miercuri să "distrugă" mişcarea palestiniană Hamas, responsabilă de cel mai sângeros atac din istoria statului Israel, informează AFP.
În cea de-a şasea zi a războiului dintre cei doi inamici, care a făcut deja mii de victime, atacurile israeliene de noapte continuă pe teritoriul palestinian, de unde au fost trase mai multe rachete asupra sudului Israelului.
"Orice membru al Hamas este un om mort", a declarat Netanyahu în timpul primului său discurs solemn comun cu membrii cabinetului său de război.
"Hamas este Daech (gruparea jihadistă Statul Islamic, n.r.) şi o vom zdrobi şi o vom distruge aşa cum lumea a distrus Daech", a adăugat el, după ce a descris atacul drept o "sălbăticie nemaivăzută de la Holocaust".
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a afirmat miercuri seară într-un comunicat că a eliberat o femeie israeliană şi pe cei doi copii ai săi, cu o înregistrare video în sprijinul acestei afirmaţii, dar presa israeliană a strigat imediat că este vorba de o crimă.
Potrivit presei israeliene, femeia în cauză este Avital Aladjem, rezidentă a Kibbutzului Holit, care, potrivit relatării făcute de ea într-o serie de interviuri, a fost dusă cu forţa sâmbătă de către bărbaţi din Hamas împreună cu doi copii ai unui vecin în zona de frontieră dintre Israel şi Fâşia Gaza, înainte de a fi lăsată să plece cu copiii.
Combatanţii Hamas au răpit aproximativ 150 de israelieni, străini şi persoane cu dublă cetăţenie, inclusiv femei, copii şi bătrâni, potrivit autorităţilor israeliene, în prima zi a ofensivei lor din 7 octombrie, care a inclus atacuri asupra unor localităţi din sudul Israelului.
Atacul surpriză de o amploare fără precedent a fost lansat din Gaza pe uscat, pe mare şi pe calea aerului, în mijlocul Shabbatului, ziua de odihnă săptămânală a evreilor.
Armata a raportat 1.200 de morţi în Israel, majoritatea civili. În Fâşia Gaza, cel puţin 1.055 de persoane, dintre care mulţi civili, au fost ucise în raidurile aeriene israeliene distructive efectuate ca represalii, potrivit autorităţilor locale.
Israelul a mobilizat, de asemenea, 300.000 de rezervişti şi a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în jurul Fâşiei Gaza, ceea ce a ridicat temerile privind un atac terestru asupra teritoriului palestinian.
Pe frontul politic, după luni de diviziuni, Netanyahu şi rivalul său Benny Gantz au anunţat miercuri că vor "înfiinţa un guvern de urgenţă şi un cabinet de război" pe durata conflictului cu Hamas.
Blinken vine joi în Israel
Anunţul a fost făcut în ajunul sosirii în Israel, joi, a secretarului de stat american Antony Blinken pentru o vizită de solidaritate şi într-un moment în care Statele Unite au declarat că sunt pregătite să desfăşoare un al doilea portavion "dacă este necesar" în scopuri de descurajare.
Atacul Hamas a provocat un şoc în Israel, unde, potrivit armatei, cel puţin 169 de soldaţi au fost ucişi în patru zile şi există un număr tot mai mare de relatări înfiorătoare din partea martorilor şi supravieţuitorilor. Există, de asemenea, o îngrijorare tot mai mare cu privire la soarta celor răpiţi de Hamas.
Printre aceşti ostatici se numără tineri capturaţi în timpul unui festival de muzică, unde luptătorii palestinieni au dat buzna sâmbătă, ucigând 270 de persoane, potrivit autorităţilor.
La intrarea în Kibbutzul Beeri, la mai puţin de cinci kilometri de graniţa cu Fâşia Gaza, un morman de cadavre era încă miercuri martor al amplorii atacului din interiorul satului: din cei 1.200 de locuitori ai localităţii, peste o sută au fost ucişi, potrivit armatei.
În faţa unei case, dâre lungi de sânge puteau fi încă văzute printre mai multe magazii abandonate, a observat un jurnalist AFP.
"Devastarea de aici este absolut imensă", a declarat la faţa locului purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Doron Spielman.
Luat prin surprindere de atacul coordonat de Hamas, inamicul său jurat, Israelul a ripostat lovind fără încetare Gaza, ridicând posibilitatea unui război de lungă durată, inclusiv o incursiune terestră, care ar fi prima de la războiul din 2014.
Supusă unei blocade israeliene timp de peste 15 ani, Fâşia Gaza, un teritoriu sărac în care trăiesc 2,3 milioane de palestinieni, se află acum sub asediu.
Israelul a tăiat apa, electricitatea şi aprovizionarea cu alimente. Singura centrală electrică a teritoriului este în impas din cauza lipsei de combustibil, iar spitalele, care nu dispun de echipamente, sunt copleşite.
Potrivit ONU, peste 330.000 de persoane au fost strămutate din cauza atacurilor. Casa Albă a anunţat că Statele Unite colaborează "activ" cu Israelul şi Egiptul pentru a permite civililor să părăsească Gaza.
Bombardamentele au lovit zeci de clădiri, fabrici, moschei şi magazine, potrivit Hamas. Femei, cu copiii în braţe, au fugit printre dărâmături şi străzile devastate.
Potrivit armatei israeliene, atacurile au atins 2.687 de ţinte în Gaza începând de sâmbătă.
"Este ca o apocalipsă sau ca un cutremur (...) Ei (israelienii) au venit să distrugă, ca şi cum aceşti oameni nu ar merita să trăiască. Ca şi cum nu ar fi fost fiinţe umane", a declarat un locuitor din cartierul Karama din Gaza, în mijlocul ruinelor, care nu a dorit să-şi dea numele.
Avioanele de război au bombardat o universitate islamică legată de Hamas. Ambulanţele au fost lovite, ucigând patru membri ai Semilunii Roşii palestiniene, potrivit Crucii Roşii.
Conform ONU, 11 dintre angajaţii săi şi 30 de elevi de la şcolile administrate de una dintre agenţiile sale au fost ucişi în Gaza începând de sâmbătă.
În Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de Israel din 1967, şase palestinieni au fost ucişi miercuri, patru într-un atac comis de colonişti israelieni şi doi de soldaţi, potrivit Autorităţii Palestiniene. De sâmbătă, 29 de palestinieni au fost ucişi în Cisiordania în violenţe legate de conflictul dintre Israel şi Hamas.
La graniţa cu Gaza, Israelul şi-a continuat mobilizarea prin desfăşurarea de tancuri şi vehicule militare.
Armata, care a recâştigat controlul asupra a aproximativ zece localităţi din zona de frontieră atacată sâmbătă, a afirmat că a recuperat cadavrele a 1.500 de luptători Hamas care se infiltraseră acolo.
Pe frontul de nord, situaţia este instabilă.
Miercuri, armata israeliană a lovit din nou sudul Libanului, ca represalii la tiruri de rachete din partea Hezbollah, un aliat al Hamas.
Negocieri în privinţa ostaticilor
Sâmbătă, după ce au trecut gardul de frontieră pe care Israelul îl considera inexpugnabil, sute de luptători Hamas s-au năpustit din Gaza în localităţile din sud, mergând din casă în casă, împuşcând locuitori sau răpindu-i, potrivit relatărilor martorilor oculari.
Potrivit unei surse oficiale turce, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a lansat negocieri cu Hamas în vederea obţinerii eliberării ostaticilor, după ce mişcarea palestiniană a ameninţat că îi va executa.
Brigăzile Al-Qassam, aripa militară a Hamas, a anunţat că a lansat "Operaţiunea potop Al-Aqsa" pentru a "pune capăt crimelor ocupaţiei", cu referire la ocuparea de către Israel, începând din 1967, a Cisiordaniei şi a Ierusalimului de Est, unde se află Esplanada Moscheilor, al treilea loc sfânt al islamului şi unde este şi Moscheea Al-Aqsa.
Israelul şi-a retras trupele şi a evacuat coloniştii din Gaza în 2005, după 38 de ani de ocupaţie. Dar a păstrat controlul asupra spaţiului aerian şi a apelor teritoriale, precum şi asupra trecerii bunurilor şi persoanelor între Israel şi enclavă.
Occidentul a acordat sprijin Israelului, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut negocieri între israelieni şi palestinieni, iar Liga Arabă a condamnat asediul impus de Israel asupra Gaza.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
