Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a comentat sâmbătă, după reuniunea de la Ramstein, că "nehotărârea" Occidentului în ceea ce priveşte trimiterea de arme suplimentare în ţara sa ucide şi mai mulţi ucraineni, o aluzie la refuzul Germaniei de a autoriza trimiterea de tancuri Leopard, o ezitare din ce în ce mai criticată şi de aliaţi, relatează BBC şi AFP.
"Un comentariu după indecizia internaţională.... Veţi ajuta oricum Ucraina cu armele necesare şi veţi realiza că nu există altă soluţie pentru a pune capăt războiului decât înfrângerea Rusiei. Dar nehotărârea din prezent ne omoară şi mai mulţi oameni. Fiecare zi de întârziere înseamnă moartea ucrainenilor. Gândiţi-vă mai repede!", a îndemnat Mihailo Podoliak într-un mesaj postat pe Twitter.
Afterword to global indecision…
— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) January 21, 2023
You'll help Ukraine with the necessary weapons anyway and realize that there is no other option to end the war except the defeat of
But today's indecision is killing more of our people. Every day of delay is the death of Ukrainians. Think faster
Comentariile sale vin după ce ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că a avut o "discuţie sinceră" cu omologul său german despre tancurile germane Leopard 2, pe care Kievul le solicită de urgenţă pentru a face faţă blindatelor ruseşti. "Am avut o discuţie sinceră cu privire la Leopard 2. Va continua", a declarat Oleksii Reznikov după întâlnirea de vineri cu aliaţii occidentali.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Întâlnirea de la baza aeriană Ramstein din Germania a adus un acord pentru furnizarea mai multor vehicule blindate, sisteme de apărare aeriană şi muniţie pentru Ucraina, dar nu şi tancuri de luptă.
Sâmbătă, un consilier al lui Reznikov a declarat pentru BBC că ţările NATO care s-au angajat să ajute Ucraina trebuie să fie cu câţiva paşi înaintea inamicului. Iuri Sak spune că Occidentul trebuie să redefinească ce înseamnă să fie alături de Ucraina, iar aceasta nu înseamnă doar stabilizarea liniei frontului ucrainean. "A fi capabili să ne apărăm ţara înseamnă a fi capabili să ne eliberăm ţara, să ne eliberăm teritoriile şi pentru asta avem nevoie de tancuri, pentru asta avem nevoie de vehicule blindate", a spus el.
DE CE TANCURI LEOPARD
Tancurile de fabricaţie germană Leopard 2 ar putea schimba cursul războiului pentru Ucraina, consideră unii experţi, deoarece sunt uşor de întreţinut şi sunt proiectate special pentru a concura cu tancurile ruseşti T-90, care sunt folosite în actuala invazie.
Noul ministru german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că părerile rămân împărţite în ceea ce priveşte furnizarea tancurilor Leopard, dar a negat că Berlinul ar bloca o astfel de acţiune. În conformitate cu legile germane privind exporturile, alte ţări care doresc să furnizeze tancuri Leopard Ucrainei - precum Polonia şi Finlanda - nu pot face acest lucru până când Berlinul nu dă undă verde.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit, la rândul său, partenerilor NATO pentru asistenţa militară oferită, dar a adăugat: "Va trebui să ne luptăm în continuare pentru furnizarea de tancuri moderne. În fiecare zi facem tot mai evident faptul că nu există alternativă, că trebuie luată o decizie cu privire la tancuri".
Tancurile actuale ale Ucrainei sunt în mare parte modele sovietice vechi, adesea depăşite numeric şi ca armament de puterea de foc a Rusiei. Mai mult de 2.000 de tancuri Leopard stau, pe de altă parte, în depozite din întreaga Europă, iar preşedintele Zelenski crede că aproximativ 300 dintre ele ar putea ajuta la înfrângerea Rusiei.
DE CE ŞOVĂIE BERLINUL
Berlinul insistă că nu blochează livrarea tancurilor Leopard fabricate în Germania pe care alte ţări doresc să le trimită. Boris Pistorius a declarat că Berlinul este pregătit să acţioneze rapid, dacă există un consens între aliaţi, dar nu a putut spune când ar putea fi luată o decizie privind tancurile.
Germania este în impas din cauza mai multor factori, inclusiv a diplomaţiei internaţionale şi a moştenirii celui de-al Doilea Război Mondial, scrie BBC. Înainte de războiul din Ucraina, Berlinul respecta strict politica sa de a nu trimite arme în zonele de conflict. Acest principiu a fost însă anulat după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. La sfârşitul anului trecut, şeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Germania se numără acum "printre aliaţii care oferă cel mai mult ajutor militar, financiar şi umanitar Ucrainei", furnizând artilerie, sisteme de apărare aeriană şi vehicule de luptă pentru infanterie Marder.
Însă Germania este reticentă în a trimite tancuri Leopard şi vrea ca ele să facă parte dintr-un pachet NATO mai larg care să includă, de preferinţă, şi puternicele tancuri americane M1 Abrams. Statele Unite resping ideea, spunând că tancurile Abrams nu sunt practice pentru forţele ucrainene, deoarece sunt dificil şi costisitor de întreţinut. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a negat că Berlinul aşteaptă ca SUA să facă prima mişcare. "Această noţiune de deblocare - în opinia mea, nu este o problemă", a declarat el după întâlnirea de vineri a 54 de ţări la baza aeriană Ramstein. Lloyd Austin a mai spus că există încă "o fereastră de oportunitate până în primăvară" pentru a livra tancuri occidentale.
CRITICI LA ADRESA BERLINULUI
Un important politician creştin-democrat (CDU) din opoziţia germană, Johann Wadephul, a condamnat "politica de refuz" a guvernului în privinţa tancurilor Leopard, afirmând că aceasta va afecta reputaţia internaţională a Germaniei. "Ce mai aşteaptă Scholz?", a întrebat el.
Ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, a criticat, de asemenea, reticenţa Germaniei. "Înarmarea Ucrainei pentru a respinge agresiunea rusă nu este un fel de exerciţiu decizional. Sângele ucrainean este vărsat la propriu. Acesta este preţul ezitării în privinţa livrărilor de tancuri Leopard. Avem nevoie de acţiune, acum", a scris el pe Twitter.
De asemenea, într-o declaraţie comună - şi o critică publică rară la adresa celei mai mari puteri europene - miniştrii de externe din cele trei state baltice Letonia, Estonia şi Lituania au declarat că "solicită Germaniei să furnizeze acum tancuri Leopard Ucrainei".
"Acest lucru este necesar pentru a opri agresiunea rusă, pentru a ajuta Ucraina şi a restabili rapid pacea în Europa. Germania, în calitate de principală putere europeană, are o responsabilitate specială în această privinţă", se arată în declaraţia, transmisă pe Twitter de ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs.
Foreign Ministers, call on Germany to provide Leopard tanks to Ukraine now. This is needed to stop Russian aggression, help Ukraine and restore peace in Europe quickly. Germany as the leading European power has special responsibility in this regard.
— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) January 21, 2023
Senatorul american Lindsey Graham, un republican din Carolina de Sud, aflat în vizită la Kiev, a cerut ambelor părţi să furnizeze tancuri: "Pentru germani: trimiteţi tancuri în Ucraina, pentru că au nevoie de ele. Este în interesul vostru naţional ca Putin să piardă în Ucraina. Către administraţia Biden: trimiteţi tancuri americane pentru ca alţii să ne urmeze exemplul", a scris el pe Twitter.
To the Germans: Send tanks to Ukraine because they need them. It is in your own national interest that Putin loses in Ukraine.
— Lindsey Graham (@LindseyGrahamSC) January 20, 2023
To the Biden Administration: Send American tanks so that others will follow our lead.
Rusia a declarat însă că trimiterea de tancuri occidentale nu ar schimba cu nimic situaţia din teren, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuzând Occidentul că încearcă să menţină "iluzia" unei posibile victorii ucrainene.
SITUAŢIA PE FRONT
Aceste apeluri vin în timp ce armata rusă a declarat sâmbătă că trupele sale au lansat o ofensivă în regiunea ucraineană Zapororjie, unde luptele s-au intensificat săptămâna aceasta după mai multe luni în care frontul a fost aproape îngheţat. În raportul său zilnic de sâmbătă, forţele Moscovei au declarat că au desfăşurat "operaţiuni ofensive" în regiune şi au afirmat că au "ocupat linii şi poziţii mai avantajoase".
Linia de contact între armatele ucraineană şi rusă în regiunea Zaporojie a rămas în mare parte neschimbată de mai multe luni şi acolo nu au avut loc lupte majore, spre deosebire de regiunile Herson, din sud, până în noiembrie, şi Doneţk, din est, actualul epicentru al confruntărilor.
În jurul oraşului Bahmut, luptele au rămas intense, vineri, între armatele ucraineană şi rusă, care este susţinută de grupul paramilitar Wagner, desemnat vineri de SUA drept organizaţie criminală internaţională.
Un oficial american de rang înalt a declarat că Ucraina ar trebui să se concentreze pe o contraofensivă majoră în primăvară, nu pe apărarea oraşului Bahmnut, care este acum în mare parte devastat şi aproape golit de populaţie.
Dar Bahmutul a devenit o problemă politică şi un simbol major: Volodimir Zelenski a mers pe linia frontului în decembrie pentru a-şi încuraja trupele, în timp ce Rusia ar dori să anunţe un succes, după o serie de eşecuri suferite în toamnă.
Pe de altă parte, armata rusă a anunţat sâmbătă că a efectuat în regiunea Moscovei exerciţii de apărare aeriană pentru a-şi proteja infrastructura critică în cazul unor "atacuri aeriene", după ce instalarea unor sisteme antiaeriene pe clădiri din capitala rusă şi chiar în apropierea reşedinţiei lui Vladimir Putin a stârnit nedumerire şi chiar glume pe reţelele sociale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
