Negocieri prevăzute între Iran şi Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) în vederea unei ieşiri dintr-un impas în care acestea se află au fost suspendate din cauza morţii preşedintelui Ebrahim Raisi, anunţă într-un raport agenţia ONU, relatează AFP.
În paralel, programul nuclear iranian a continuat, în ultimele luni, să crească.
La o zi după moartea liderului iranian, la 19 mai, într-un accident de elicopter, ”Iranul a anunţat că din cauza acestor «circumstanţe speciale» nu este potrivit să continue negocierile” şi că o nouă dată urmează să fie stabilită ulterior, se arată în acest raport, consultat luni de AFP.
La întoarcerea dintr-o vizită în Iran, la începutul lui mai, în vederea reînnodării unor legături puternic tensionate, directorul general al AIEA Rafael Grossi cerea ”rezultate concrete cât mai rapid posibil”.
”Situaţia actuală nu este absolut deloc satisfăcătoare. Ne aflăm aproape într-un impas (...), iar acest lucru trebuie să se schimbe”, declara el, exprimându-şi speranţa unor progrese până la reuniunea Consiliului Guvernatorilor prevăzută săptămâna viitoare la Viena, în Austria.
Însă, între timp, moartea lui Ebrahim Raisi şi a ministrului acestuia de Externe Hossein Amir-Abdollahian a complicat situaţia.
În acest raport, directorul AIEA ”îşi reafirmă apelul către noul Guvernul iranian şi voinţa de a continua dialogul la nivel înalt şi al schimburilor tehnice””.
LIMITA STOCURILOR URANIULUI ÎMBOGĂŢIT, DEPĂŞITĂ DE PESTE 30 DE ORI
AIEA face în alt document un rezumat al vizitei în Iran.
Stocurile de urabiu atingeau 6.201,3 kilograme la 11 mai, de la 5.525,5 de kilograme în februarie, depăşind astfel de peste 30 de ori limita autorizată prin Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, în pofida faptului că Teheranul neagă că vrea să se doteze cu bomba atomică.
Acest acord încadra activităţile atomice ale Teheranului, în schimbul unei ridicări a sancţiunilor internaţionale care i-au fost impuse, sub supervizarea AIEA, însărcinată să verifice caracterul paşnic al programului nuclear iranian.
Însă Iranul s-a retras treptat din angajamentele pe care şi le-a asumat prin acest pact (JCPoA), ca represalii faţă de retragerea Statelor Unite din acord, în 2018, decisă de către Donald Trump.
Negocieri purtate la Viena în vederea unei reanimări a acordului au eşuat în vara lui 2022.
În afară de acumularea unor stocuri, Teheranul a depăşit cu mult plafonul de îmbogăţirea uraniului de 3,67% - echivalentul nivelului folosit în centrale nucleare în vederea producerii de electricitate - şi deţinea 751,3 kilograme de uraniu îmbogăţit la un nivel de 20%, faţă de 712,2 kilograme cu trei luni mai înainte.
În cazul pragului de 60% al îmbogăţirii uraniului, apropiat de cel de 90% necesar dezvoltării unei arme atomice, Teheranul şi-a crescut stocul la 142,1 kilograme, de la 121,5 kilograme în februarie, şi dispune astfel de suficient material pentru a fabrica trei bombe nuclare potrivit definiţiei AIEA.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
