Ministrul francez al apărării a discutat cu omologul rus, Serghei Şoigu, pentru prima dată din octombrie 2022

Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a vorbit miercuri la telefon cu omologul său rus, Serghei Şoigu, căruia i-a spus că Franţa, care condamnă "războiul de agresiune" al Rusiei în Ucraina, va continua să sprijine Kievul atât timp şi "cât de intens" va fi necesar în lupta sa pentru libertate şi suveranitate, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării de la Paris.

Este prima convorbire telefonică pe care cei doi lideri o au din octombrie 2022.

Aparent, pretextul pentru acest contact direct inedit a fost o discuţie despre terorism, în condiţiile în care Moscova s-a confruntat la 22 martie cu un amplu atac din partea Statului Islamic, iar Franţa are nivelul de alertă teroristă ridicat la maximum.

"În urma atentatului comis de Statul Islamic în apropiere de Moscova la 22 martie, ministrul a reiterat condamnarea fermă şi solidaritatea Franţei cu victimele şi familiile acestora”, arată comunicatul francez. 

SUA susţine că a avertizat Moscova cu privire la pregătirea unui atentat islamist, dar Rusia ar fi nesocotit avertismentul. Pe de altă parte, autorităţile ruse au dat vina pe Ucraina şi pe NATO că ar fi ajutat la pregătirea atentatului care s-a soldat cu peste 140 de morţi.

Comunicatul Parisului afirmă că ministrul Lecornu i-a "confirmat" omologului rus că "Franţa nu dispune de nicio informaţie care să facă legătura între acest atac şi Ucraina" şi i-a cerut Moscovei "să înceteze să exploateze situaţia în scopuri proprii", potrivit comunicatului.

În schimb, Lecornu a reamintit disponibilitatea Franţei pentru schimburi de informaţii intensificate în materie de terorism, "cu scopul de a combate această ameninţare cât mai eficient posibil".

În încheierea comunicatului publicat de Paris se spune: "De asemenea, ministrul a condamnat fără rezerve războiul de agresiune pe care Rusia l-a lansat în Ucraina şi a reiterat că Franţa va continua să susţină Ucraina atât timp şi cu toată intensitatea necesară în lupta sa pentru libertate şi suveranitate, pentru a aduce pacea şi securitatea pe continentul european".

În lipsa unei comunicări proprii a ministerului condus de Serghei Şoigu pe tema convorbirii cu omologul francez, agenţia oficială de presă a Rusiei, TASS, preia acest comunicat al Franţei subliniind ideea că "Sébastien Lecornu a condamnat cu fermitate atacul terorist care a avut loc în regiunea Moscovei la 22 martie şi şi-a exprimat solidaritatea cu familiile victimelor".

Agenţia aminteşte în finalul ştirii că anterior, preşedintele francez Emmanuel Macron s-a pronunţat în favoarea consolidării cooperării cu Rusia în lupta împotriva terorismului după atacul de la Crocus City Hall. "Cu toate acestea - notează TASS - la 27 martie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat, în cadrul unui briefing, că Franţa nu a făcut nicio propunere specifică departamentului diplomatic rus privind cooperarea antiteroristă". 

MACRON VREA AMBIGUITATE STRATEGICĂ

Anunţul surprinzător al convorbirii dintre Lecornu şi Şoigu vine în contextul în care Emmanuel Macron a iritat în ultima vreme Moscova în special cu declaraţiile sale că ar trebui luată în calcul posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina. 

Miercuri, The Wall Street Journal a publicat un articol în care a dezvăluit, pe surse, că preşedintele francez a avut discuţii confidenţiale cu preşedintele american Joe Biden şi cu cancelarul german Olaf Scholz, în februarie, pentru a-i convinge de necesitatea folosirii unei "ambiguităţi strategice" în abordarea lor faţă de Rusia. Şeful statului francez a purtat aceste discuţii înaintea summitului de la Paris, în timpul căruia a declarat că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu ar trebui să fie exclusă în viitor.

Remarcile publice ale preşedintelui francez i-au luat prin surprindere inclusiv pe mulţi aliaţi. Mai mulţi membri NATO, inclusiv Germania şi SUA, s-au grăbit să respingă categoric această posibilitate, de a trimite trupe în Ucraina. Declaraţia lui Macron a reprezentat, de asemenea, o schimbare neaşteptată de atitudine a preşedintelui francez în comparaţie cu poziţiile sale mai prudente de la începutul războiului din Ucraina.

Noile propuneri ale Parisului ar însemna o schimbare radicală în strategia permanentă a Occidentului, care până acum s-a limitat în a acorda asistenţă Ucrainei, fără a depăşi anumite "linii roşii" ce ar putea escalada tensiunile cu Rusia. Potrivit Wall Street Journal, Biden a pus sub semnul întrebării necesitatea de a schimba această strategie în discuţiile cu Macron, în timp ce Scholz s-a opus ideii şi a spus că riscă să divizeze aliaţii.

În culise, oficialii francezi au subliniat că sugestia lui Macron se referea la trimiterea de trupe NATO pentru a instrui personalul ucrainean sau pentru a curăţa câmpurile minate, nu pentru a participa la luptă, potrivit publicaţiei. Însă mai mulţi alţi aliaţi, cum ar fi Estonia sau Cehia, au declarat că nu ar trebui exclusă complet desfăşurarea de trupe, de exemplu, pentru sarcini necombatante.

Kievul nu a cerut Occidentului să trimită trupele în Ucraina, insistând în schimb pentru creşterea livrărilor de arme pentru a-i ajuta pe soldaţii ucraineni să respingă agresiunea rusă. În martie, într-un interviu la BFMTV, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că "atât timp cât Ucraina rezistă, armata franceză poate rămâne pe teritoriul francez".

CE ESTE AMBIGUITATEA STRATEGICĂ

"Ambiguitatea strategică” este un concept care presupune descurajarea inamicului prin practica unui guvern de a fi intenţionat ambiguu cu privire la anumite aspecte ale politicii sale externe, neexcluzând niciun scenariu, pentru a dezorienta.

Acest concept a fost teoretizat în antichitate de generalul chinez Sun Tzu, a cărui idee principală în cartea sa "Arta războiului" este că scopul războiului este de a forţa inamicul să renunţe, chiar şi fără a lupta, prin viclenie, spionaj, mare mobilitate şi adaptare la strategia adversarului.

Unii sunt însă de părere că o astfel de politică poate fi foarte riscantă, deoarece poate duce la o interpretare eronată a intenţiilor unui stat, ceea ce poate conduce la acţiuni care contrazic dorinţele statului respectiv.

Începând cu jumătatea secolului al XX-lea, conceptul şi-a schimbat dimensiunea odată cu inventarea bombei atomice, cu care mai multe mari puteri militare s-au înzestrat în scopul descurajării.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.