Migranţii sirieni şi afgani din insulele elene, care riscă să fie expulzaţi pe teritoriul turc pentru că au traversat ilegal apele Mării Egee după 20 martie, ameninţă autorităţile că preferă să se sinucidă decât să fie întorşi din drum potrivit prevederilor acordului UE-Turcia privind migraţia, transmite The Guardian.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Luni, 220 de migranţi au fost returnaţi forţat de pe insulele elene Lesbos şi Chios, separate de o fâşie de apă de coasta turcă, potrivit acordului semnat de Ankara cu liderii europeni pentru a opri valul de migranţi.

”Dacă ne deportează, atunci ne vom sinucide. Nu ne vom întoarce înapoi”, a precizat un migrant afgan originar din Kabul, care este ţinut în tabăra de maximă securitate de pe insula Chios.

Un alt migrant a ameninţat că autorităţile vor fi martore la incidente teribile dacă insistă să implementeze politicile de returnare, care au atras deja critici din partea organizaţilor ce militează pentru drepturile omului.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

”Nu suntem terorişti. Suntem refugiaţi. Condiţiile de aici sunt foarte proaste. Nu avem apă. Femeile însărcinate sunt bătute. De ce ne tratează în felul acesta? Tot ce vrem este azil”, a spus un alt afgan.

Ameninţări similare de automutilare au fost lansate de un număr mare de migranţi de pe insula Lesbos. Într-o scrisoare, deţinuţii de la centrul Moria au spus că ar accepta mai degrabă moartea decât să fie returnaţi în custodia autorităţilor turce.

”Vom accepta moartea, dar nu ne putem întoarce înapoi. Ne vom sinucide în grup dacă ne deportează”, a precizat un migrant deţinut.

Procesul de expulzare a fost marcat de mai multe controverse, după ce 13 dintre migranţii returnaţi de pe insula Chios şi-au exprimat intenţia de a aplcia pentrua zil, însă în haosul administrativ d epe insulă nu au avut ocazia să depună solicitarea.

”Între 20 martie, când acordul a intrat în vigoare, şi 1 aprilie, când premierul grec a trecut legislaţia de returnare, am fost martori la limitele autorităţilor elene de a procesa cererile de azil. Am avut de a face cu o lipsă de claritate”, a declarat Katerina Kitidi, angajată la agenţia UNHCR de pe insula Chios.

Naţiunile Uniteau acuzat marţi executivul de la Atena că 13 dintre cei 202 de migranţi returnaţi luni, după intrarea în vigoare a acordului UE-Turcia privind migraţia, au fost întorşi pe coastele turce înainte de a beneficia de dreptul legal de a depune cerere de azil, care trebuia procesată de autorităţile elene înainte ca returnarea să fie aprobată.

Directorul biroului european al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) a susţinut că poliţia elenă a ”uitat” să proceseze solicitările de azil făcute de 13 dintre cei 202 de migranţi returnaţi în Turcia. Acuzaţiile formulate de UNHCR ar putea să compromită argumentele liderilor europeni că acordul UE-Turcia privind migraţia, care ar putea să permită expulzarea tuturor migranţilor ajunşi pe teritoriul elen după 20 martie, respectă legislaţia internaţională privind statutul solicitanţilor de azil.

Liderii UE au promis că aplicaţiile migranţiilor care ajung în Grecia vor fi procesate individual, iar solicitanţii de azil nu vor fi returnaţi în masă sau în mod automat.

Potrivit acordului UE-Turcia toţi migranţii care ajung pe insulele elene după data de 20 martie vor fi trimişi înapoi în Turcia dacă nu aplică imediat pentru azil sau dacă cererea lor este repinsă. Însă, Grecia nu dispune de capacitatea administrativă pentru a procesa toate cererile de azil înregistrate.

Migranţii, care au ajuns pe teritoriul elen după intrarea în vigoare a acordului, vor fi trasferaţi în tabere temporare din  partea continentală a Greciei, unde vor aştepta să fie procesaţi pentru ca soarta lor să fie decisă. Numai refugiaţii de război sirieni vor putea să rămână în Europa, în timp ce ceilalţi vor fi transferaţi pe teritoriul turc.

De asemenea, implementarea acordului s-a lovit de o serie de probleme tehnice, după ce din cei 2.300 de agenţi Frontex (agenţia europeană pentru protecţia graniţelor externe) promişi de UE, doar 200 au ajuns pe teritoriul elen. Acelaşi lucru este valabil şi pentru experţii legali şi translatorii.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.