Angela Merkel şi Recep Tayyip Erdogan au afişat o timidă apropiere între ţările lor, în pofida ”diferenţelor profunde” care rămân, mai ales în privinţa drepturilor omului şi libertăţii presei în Turcia, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Singurul anunţ concret la finalul întâlnirii priveşte eventuala organizare, în octombrie, a unui summit fără precedent pe tema situaţiei din Siria, axat pe soarta bastionului rebel de la Idleb şi la care ar urma să ia parte Rusia, Turcia, Germania şi Franţa - un dosar aflat pe mâna Moscovei şi în care Parisul şi Berlinul nu au avut până în ărezent vreo influenţă.

Turcia şi Germania, unde Erdogan efectuează o vizită de stat până sâmbătă, ies din doi ani de turbulenţe, după puciul eşuat din 2016, Ankara reproşând Berlinului timiditatea susţinerii sale.

Autorităţile germane critică deriva represivă a Turciei sau spionarea opozanţilor turci pe teritoriul german.

ESCHIVĂRI DE LA ÎNTREBĂRI

Există în continuare ”diferenţe profunde”, a recunoscut fără menajamente Merkel, la finalul acestei întâlniri, evocând mai ales libertatea presei şi respectarea drepturilor omului  în Turcia.

Însă, la momentul ”încălzirii” relaţiilor între cele două ţări, Merkel a pus accentul şi pe interesele comune cu Ankara.

”Avem multe lucruri care ne unesc”, a subliniat Merkel, insistând asupra ”marii semnificaţii” a vizitei lui Erdogan. În Germania trăiesc trei milioane de oameni de naţionalitate sau de origine turcă.

În contextul în care 7.500 de întreprinderi germane au sedii în Turcia, Berlinul are nevoie de o ”economie stabilă”, a declarat Merkel, într-o perioadă în care Turcia este afectată de o criză acută, legată de prăbuşirea monedei sale.

Erdogan şi-a exprimat bucuria faţă de faptul că această vizită permite să se pornească de pe noi baze. ”Am ajuns la un consens în vederea relansării mecanismelor de cooperare”.

El s-a eschivat de la întrebări ale unor jurnalişti despre declaraţiile sale din 2017 despre presupuse ”practici naziste” ale Guvernului Merkel sau despre eşecul candidaturii turce la Euro-2024, atribuit joi Germaniei.

Germania şi Turcia sunt amândouă membre NATO, a subliniat Merkel, au interese comune în lupta împotriva terorismului şi evitării oricărui nou aflux de migranţi provenind din Siria. Cele două ţări găzduiesc numai ele câteva milioane de refugiaşi sirieni.

”DEMOCRAŢIE GRAV AMENINŢATĂ”

Erdogan, dotat cu puteri sporite de la începutul noului său mandat, în iulie, a fost primit vineri dimineaţa - cu onoruri militare - de către preşedintele german Frank-Walter Steinmeier la reşedinţa acestuia, Castelul Bellevue.

Preşedintele german a abordat problema deţinuţilor ”politici” din Turcia, între care se află şi cinci germani, deţinuţi în continuare în închisori turce.

Manifestaţii ale unor grupări turce şi kurde de opoziţie sunt prevăzute vineri după-amiaza la Berlin şi sâmbătă la Koln, unde Erdogan va inaugura o moschee. Poliţia a fost mobilizată în număr foarte mare pentru a preveni orice degenerarări.

La conferinţa de presă, un bărbat - care purta un tricou cumesajul ”Libertate pentru jurnalişti” - a fost evacuat fără menajamente.

Iar preşedintele turc a confirmat că vrea extrădarea jurnalistului şi criticului puterii turce Can Dündar, care s-a exilat în Germania, acuzându-l că este un ”agent” care a divulgat ”secrete de stat”. El a fost condamnat la cinci ani de închisoare în ţara sa.

Merkel a refuzat din nou să considere susţinătorii predicatorului Fethullah Gülen drept o ”organizaţie teroristă”, aşa cum vrea Ankara, aceştia fiind acuzaţi că au urzit lovitura de stat eşuată în 2016. Fethullah Gülen, care s-a exilat în Statele Unite, dezminte aceste acuzaţii.

”Noi luăm informaţiile Turciei în serios (...), dar nu este de ajuns”, a declarat ea, în timp ce Erdogan a denunţat prezenţa în Germania a ”sute” de militanţi pro-Gülen.

În Germania, atât pe eşicherul stâng, cât şi pe cel drept, apelurile ca Merkel - slăbită de un an de crize guvernamentale şi de tensiuni în interiorul majorităţii sale pe tema politicii migraţiei - să rămână fermă s-au multiplicat.

Ea şi alte figuri politice nu vor asista, de altfel, la un dineu de stat organizat în onoarea lui Erdogan de către preşedinţie.

Potrivit unui sondaj realizat de ZDF, o majoritate zdrobitoare (89%) a germanilor consideră că ”democraţia este grav ameninţată” în Turcia, iar 66% că Germania nu ar trebui să-i vină în ajutor din punct de vedere economic.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.