Alegerile regionale de duminică din landul Mecklemburg-Pomerania Occidentală ar putea să traducă, la urne, respingerea de către o parte a populaţiei germane a politicii de primire a refugiaţilor pe care a decis-o, în urmă cu un an, cancelarul Angela Merkel, scrie Reuters.
În această regiune din fosta Germanie de Est, în care cancelarul federal şi-a început cariera politică după căderea Zidului Berlinului şi pe care o reprezintă în continuare în Bundestag, partidul ei, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), ar putea să fie devansat de Partidul Alianţa pentru Germania (AfD).
Creat în 2013, iniţial împotriva unor planuri de salvare financiară a unor state membre ale zonei euro, AfD s-a transformat într-un partid anti-migraţie şi încarnează o linie opusă celei pe care o apără de un an Angela Merkel.
Partidul a cules roadele luărilor sale de poziţie în martie, în alegerile regionale din landurile Baden-Wurttemberg, Rhenania-Palatinat şi mai ales Saxonia-Anhalt, unde - cu peste 24% din voturi - a devenit a doua forţă politică din regiune după CDU.
În Mecklemburg-Pomerania Occidentală, un land situat în nordul extrem al ţării, nu departe de frontiera cu Polonia, AfD ar putea de această dată să devanseze CDU, ceea ce ar constitui o premieră în Germania şi o lovitură puternică, în fieful lui Merkel, cu un an înainte de alegerile legislative federale în care ea ar putea să candideze pentru al patrulea mandat.
Un sondaj Insa publicat miercuri creditează AfD cu 23% din voturi, iar partidul lui Merkel cu 20%. Partidul Social-Democrat (SPD), care face parte din Executiv în cadrul unei "mari coaliţii" cu CDU, rămâne în frunte, cu 28% din intenţiile de vot.
Un alt scrutin regional, în landul-stat Berlin, urmează să aibă loc pe 18 septembrie. Şi aici sondajele relevă o ascensiune clară a AfD.
"Niciunul dintre aceste două scrutine nu va fi frumos pentru CDU", recunoaşte un consilier al lui Merkel. "Însă vom trece la altceva. Acest lucru nu ne va deturna de la provocările cu care ne confruntăm în Germania şi în Europa", adaugă el.
PARTICULARITĂŢI REGIONALE
În cazul în care ascensiunea AfD se confirmă, aceste scrutine ar putea să fragilizeze poziţia lui Merkel, chiar dacă Manfred Güllner, care conduce Institutul Forsa, avertizează împotriva tentaţiei de a supraestima aceste rezultate.
"Aceste alegeri, cu toate particularităţile lor, vor avea doar o însemnătate slabă la scara întregii Germanii", spune el, subliniind că CDU este în general o formaţiune mai performantă în alegerile generale.
Potrivit ultimei anchete la nivel naţional realizate de Forsa, partidul lui Merkel (33%) a cedat în decurs de un an opt puncte procentuale SPD (22%), dar rămâne pe primul loc în intenţiile de vot în vederea următoarelor alegeri legislative.
Cancelarul, la putere din 2005, nu a anunţat încă dacă va candida în acest scrutin pentru al patrulea mandat. Invitată weekendul trecut la postul ARD, Angela Merkel a spus că îşi va anunţa decizia "în timp util".
Potrivit unui sondaj publicat duminica trecută de Bild am Sonntag, unul din doi germani s-ar opune ca Merkel să candideze pentru al patrulea mandat.
Seria de atacuri sângeroase care a zguduit Germania în iulie, dintre care două au fost revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic, a relansat dezbaterea cu privire la politica de primire a azilanţilor a lui Merkel, care a autorizat intrarea în ţară, anul trecut, a aproximativ un milion de refugiaţi, provenind în principal din Orientul Mijlociu şi Africa.
NEPREGĂTIRE ŞI EROARE DE APRECIERE
Considerată mult timp o figură liniştitoare, supranumită "Mutti" (mama) de către compatrioţii săi, Merkel este contestată inclusiv în interiorul CDU.
"Merkel este un lider indispensabil al Europei din cauza poziţiei Germaniei, dar şi a statutului şi experienţei ei", notează istoricul Timothy Garton Ash.
"Dar există o lege universală în politică, care spune că zece ani sunt de ajuns. Atunci când liderii rămân mai mult, încep să comită erori. A fost cazul lui De Gaulle, al lui Kohl, Thatcher, al lui Erdogan şi Putin. Acest lucru pare să se întâmple în prezent cu pragmatica şi prudenta Angela Merkel", subliniază el.
În ultimele săptămâni, odată cu apropierea unui an de când a luat spectaculoasa decizie, presa germană a reconstituit cu minuţiozitate evenimentele care au determinat-o să suspende regulile europene în domeniul imigraţiei şi să autorizeze ca zeci de mii de refugiaţi să părăsească Ungaria, ţara în care au intrat prima dată în spaţiul european, pentru a trece în Austrai şi apoi în Germania.
După un an de la această decizie, există un consens asupra faptului că ea a avut dreptate să deschdă frontierele, pentru a evita o criză umanitară majoră, dar că a recunoscut prea încet consecinţele deciziei pe care a luat-o şi s-a înşelat în privinşa partenerilor ei europeni, crezând în mod eronat că ei aveau să accepte să împartă povara.
"Ea nu a înţeles că opinia publică din Germania avea să se schimbe şi nu s-a pregătit în acest sens", spune un parlamentar CDU care a lucrat îndeaproape cu cancelarul.
"Timp de luni de zile Merkel s-a închis. A fost o eroare majoră", adaugă el, amintind că formula "Wir schaffen das" (vom reuşi), pe care a spus-o pentru prima dată pe 31 august 2015, a fost mult timp singurul ei răspuns la întrebări despre modul cum va putea societatea germană să îi integreze pe nou-veniţi.
Astfel se poate explica schimbarea de ton a cancelarului, care şi-a exprimat săptămâna aceasta dorinţa, în faţa parlamentarilor CDU, ca ritmul expulzărilor solicitanţilor de azil respinşi să se accelereze.
"Lucrul cel mai important în lunile următoare este repatrierea, repatrierea şi încă o dată repatrierea", a repetat ea, potrivit unor participanţi la întâlnire.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
