În interiorul unei morgi improvizate lângă biroul medicului legist din comitatul Maui, o echipă de specialişti - inclusiv patologi criminalişti, tehnicieni de radiologie, experţi în amprente digitale şi dentişti criminalişti - lucrează 12 ore pe zi pentru a identifica rămăşiţele carbonizate ale victimelor incendiului cu proporţii de cataclism care a devastat regiunea din Hawaii în această lună, relatează Reuters.
Aceştia sunt membri ai programului federal intitulat Echipa de răspuns operaţional legist în caz de dezastru (Disaster Mortuary Operational Response Team) sau DMORT, care este desfăşurată atunci când un incident cu victime în masă copleşeşte autorităţile locale.
Experienţa vastă a echipei subliniază dificultatea sarcinii cu care se confruntă. Numărul victimelor este necunoscut, sute de persoane - peste 1.000, potrivit CNN - rămân pe listele celor dispăruţi, iar în unele cazuri, infernul a mistuit totul, iar cadavrele înseamnă doar câteva rămăşiţe.
Munca acestei echipe este însă de o importanţă vitală, familiile fiind disperate să afle soarta rudelor lor - şi să aibă şansa de a-şi lua rămas bun.
Bilanţul victimelor din oraşul devastat Lahaina a depăşit 100 de morţi, dar doar câţiva au fost identificaţi oficial, ceea ce subliniază drumul lung care este de parcurs.
CE FAC ECHIPELE DMORT
"Este atât de important pentru familii să îi recupereze pe cei dragi - aceasta este misiunea noastră, iar atunci când reuşim acest lucru, este o zi minunată", spune Frank Sebastian, în vârstă de 68 de ani, comandantul DMORT Maui şi medic legist pensionar din zona Seattle.
Există 10 echipe regionale DMORT în Statele Unite, formate din peste 600 de membri civili, care intră în acţiune în cazul unor dezastre variate precum accidente aviatice, uragane şi atacuri în masă sau evenimente de proporţii precum momentul 11 septembrie 2001.
Munca poate fi solicitantă din punct de vedere emoţional, dar membrii DMORT se confruntă deja cu moartea în munca lor de zi cu zi ca directori de pompe funebre, patologi şi medici legişti. Aceştia sunt mai bine pregătiţi decât majoritatea să îşi pună deoparte sentimentele şi să se concentreze asupra misiunii pe care o au. "Mă confrunt cu lucruri pe care majoritatea oamenilor nu le înţeleg sau nu le-ar putea procesa zilnic", recunoaşte Kathryn Pinneri, membră DMORT de mult timp şi patolog care conduce departamentul de servicii medico-legale din Montgomery County, Texas.
MORGA MOBILĂ ŞI PROVOCĂRILE DIN MAUI
Departamentul de Sănătate şi Servicii Sociale al SUA (HHS), de care ţine DMORT, a trimis trei duzini de membri în Maui, inclusiv personal logistic şi specialişti în sănătate mintală.
De asemenea, agenţia a transportat una dintre cele trei unităţi portabile de morgă în caz de dezastru - este vorba de 22,5 tone de echipament necesar pentru a înfiinţa o morgă complet funcţională, inclusiv mese de examinare, aparate cu raze X şi echipamente de prelevare a amprentelor.
Munca este împărţită în două divizii: "postmortem" - analiza rămăşiţelor - şi "antemortem" - colectarea de informaţii de la rudele supravieţuitoare.
În fiecare zi, echipele de căutare şi salvare care scotocesc oraşul Lahaina aduc rămăşiţe la morga provizorie. De obicei, rămăşiţelor li se atribuie un "urmăritor" care să rămână cu ele pe parcursul întregului proces, potrivit lui Pinneri. Rămăşiţele se mută apoi de la o staţie la alta, în funcţie de forma lor. Un cadavru uman, de exemplu, va fi amprentat şi vor fi înregistrate caracteristici precum culoarea părului, înălţimea, greutatea şi tatuajele. O radiografie ar putea evidenţia detalii utile, cum ar fi un implant de şold. Un examen dentar poate fi comparat cu fişele dentare.
Rămăşiţele scheletice trebuie examinate de patologi criminalişti şi antropologi pentru a găsi indicii. Probele de ADN au devenit un instrument crucial. Sebastian spune că echipa din Maui a încheiat un parteneriat cu o companie ce poate procesa ADN-ul în doar câteva ore.
Un grup separat, cunoscut sub numele de echipa "Centrul de identificare a victimelor", ajută la colectarea de detalii de la rudele supravieţuitoare pentru posibile potriviri: mostre de ADN, numele dentiştilor victimelor şi dacă ar putea exista înregistrări ale amprentelor digitale.
UN DEZASTRU "DESCHIS"
Incendiile prezintă provocări deosebite. De exemplu, este posibil ca fragmentele osoase intens arse să nu mai aibă urme de ADN utilizabile, explică Paul Sledzik, antropolog criminalist şi fost comandant DMORT. Urmele dentare pot fi, de asemenea, distruse în incendiu.
Incendiul din Maui este ceea ce experţii numesc un dezastru "deschis", în care numărul victimelor şi identitatea acestora este incert şi potenţial necunoscut, spune el. Într-un dezastru "închis", aceşti factori sunt cunoscuţi, cum ar fi un accident de avion în care compania aeriană are o listă a pasagerilor şi a echipajului.
"Aceasta va fi o provocare în Hawaii, rezolvarea listei de persoane dispărute", arată Sledzik.
Programul federal DMORT a fost înfiinţat în 1992, după ce zborul USAir 405 s-a prăbuşit pe Long Island din New York, provocând moartea a 27 de persoane.
Timp de ani de zile, echipele au răspuns la accidente majore de transport, inundaţii în cimitire şi dezastre naturale. Dar atacurile din 11 septembrie 2001 au reprezentat un punct de cotitură, când echipele DMORT au ajutat autorităţile oraşului să cerceteze mii de rămăşiţe.
"Cred că abia la 11 septembrie oamenii au început să realizeze cu adevărat cât de importantă este această funcţie", a declarat Dawn O'Connell, adjunct al secretarului HHS care se ocupă de operaţiunile de pregătire şi răspuns. "Am avut sute de membri ai echipei desfăşuraţi timp de luni de zile", îşi aminteşte ea.
"Facem această muncă pentru familii", spune Sledzik, care a comandat o echipă trimisă la locul avionului prăbuşit la 11 septembrie lângă Shanksville, Pennsylvania.
"COPLEŞITOR"
În urma atacurilor de la 11 septembrie, oraşele şi statele au început să implementeze planuri de gestionare a accidentelor mortale în masă, unele dintre ele creându-şi propriile versiuni de DMORT, arată Sledzik. Dar echipele federale rămân esenţiale pentru dezastrele din locuri îndepărtate sau cu resurse mai puţine.
Misiunile pot varia foarte mult, iar fiecare dezastru aduce propriile obstacole, spun membrii echipei.
Echipele DMORT au fost trimise în Puerto Rico în 2017, când uraganul Maria a ucis aproape 3.000 de persoane pe insulă. În 2020, echipele au fost trimise la New York, în timp ce morgile spitalelor şi casele funerare din oraş erau inundate de morţi în momentul de vârf al pandemiei COVID-19.
David Hunt, director de pompe funebre din Indiana care comandă două echipe DMORT regionale, a trebuit să negocieze cu armata haitiană după cutremurul catastrofal din 2010, când misiunea sa era să identifice şi să repatrieze victimele americane. "Când privesc în urmă, sunt doar un director de pompe funebre dintr-un orăşel mic, iar faptul de a fi implicat în unele dintre aceste evenimente istorice uneori este copleşitor", mărturiseşte Hunt, amintindu-şi cum s-a simţit când a stat pe terenul World Trade Center în 2001.
Incendiile de vegetaţie reprezintă un domeniu de răspuns relativ nou pentru DMORT. Echipele au răspuns la incendiul din 2018 care a ucis 85 de persoane în California şi la incendiile de vegetaţie din Oregon din 2020.
Dar schimbările climatice, despre care oamenii de ştiinţă spun că vor exacerba incendiile de vegetaţie, uraganele şi alte dezastre naturale, ar putea creşte frecvenţa evenimentelor cu decese în masă.
"Pe măsură ce începem să intrăm în această eră de policriză, să ne asigurăm că avem suficienţi membri ai echipei DMORT pe care îi putem desfăşura va fi foarte important", spune O'Connell.
JOE ŞI JILL BIDEN, AŞTEPTAŢI LUNI ÎN HAWAII
Directorul Agenţiei Federale pentru Situaţii de Urgenţă din SUA (FEMA), Deanne Criswell, a declarat că preşedintele Joe Biden, care va vizita luni comunitatea din Maui, îi va asigura pe locuitorii din Lahaina că vor avea controlul asupra modului în care îşi vor reconstrui oraşul.
Preşedintele, împreună cu prima-doamnă, intenţionează să viziteze oraşul istoric hawaiian şi să se întâlnească cu cei implicaţi în operaţiunile de căutare şi salvare, cu oficialii locali şi cu victimele şi să vadă la faţa locului proporţiile dezastrului, a declarat Criswell la CNN.
"Va putea să-i asigure pe locuitorii din Maui că guvernul federal este acolo pentru a-i sprijini, dar o facem într-un mod care le va permite să reconstruiască aşa cum vor ei să reconstruiască", a spus ea.
Incendiile de vegetaţie au redus la cenuşă oraşul Lahaina pe 8 august, distrugând 2.200 de case şi firme, în timp ce sute de persoane continuă să fie dispărute. Până duminică dimineaţă, 114 persoane fuseseră confirmate ca fiind moarte.
Criswell a declarat la ABC că eforturile de căutare în oraşul Lahaina sunt finalizate în proporţie de 78% şi că victimele au primit peste 8 milioane de dolari ca asistenţă federală.
Biden s-a confruntat cu critici din partea republicanilor pentru că nu a vorbit public despre tragedie decât la cinci zile după ce aceasta s-a produs. Criswell a declarat că a comunicat cu preşedintele în zilele care au urmat incendiilor, ajutându-l pe Biden să înţeleagă amploarea situaţiei şi ce resurse sunt necesare. "Mi-a dat indicaţii să mă asigur că facem tot ce putem pentru a-i ajuta pe locuitorii din Maui şi să aducem toate resursele federale pentru a ajuta la acest răspuns imediat", a spus ea.
Cauza incendiilor nu a fost încă stabilită, în aşteptarea rezultatelor unei anchete oficiale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
