Mareşalul Haftar părăseşte Moscova fără să semneze acordul privind un armistiţiu în Libia

Mareşalul Khalifa Haftar, cel mai puternic om din estul Libiei, a părăsit Moscova fără să semneze acordul cu privire la un armistiţiu acceptat de către rivalul său, a anunţat diplomaţia rusă marţi, un revers odată cu apropierea unei Conferinţe Internaţionale de pace la Berlin, relatează AFP.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a constatat lipsa ”unui rezultat definitiv”, însă a dat asigurări că, împreună cu Ankara, ”eforturile continuă”.

Şeful Guvernului de Uniune Naţională (GNA) recunoscut de ONU Fayez al-Sarraj şi Khalifa Haftar, ale căror trupe luptă de peste nouă luni la porţile Tripoli, nu s-au întâlnit luni în cadrul negocierilor la Moscova, ci au negociat un acord de încetare a focului prin intermediul miniştrilor ruşi şi turci ai Apărării şi Externelor.

Al-Sarraj a semnat textul, însă rivalul să a plecat până la urmă fără să o facă, după ce a cerut mai întâi un timp de reflecţie până marţi dimineaţa.

Aceste discuţii, care ilustrează influenţa tot mai mare a Moscovei în acest dosar spionos sunt rezultatul unui acord ruso-turc anunţat la 8 ianuarie, la Istanbul, de către Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan.

CONFERINŢĂ LA BERLIN

Acest armistiţiu, în vigoare de duminică pe teren, urma să fie oficializat, iar acest text era negociat luni la Moscova.

Proiectul acordului, după care AFP scrie că a obţinut o copie, susţine iniţiativa ruso-turcă de implementare a ”unei încetări pe termen nelimitat a ostilităţilor” în Libia, El îndeamnă la ”normalizarea vieţii zilnice la Tripoli şi în celelalte oraşe” şi la accesul şi distribuirea ”în deplină securitate” de ajutor umanitar.

Ankara îl susţine pe al-Sarraj şi desfăşoară în acest sens militari, în timp ce Moscova, în pofida dezminţirilor sale, este suspectată de susţinerea lui Haftar cu armament, bani şi mercenari.

Eforturile ruso-turce au loc în contextul în care o conferinţă internaţională privind Libia, sub egida ONU, la Berlin, ar putea să aibă loc la 19 ianuarie, potrivit germanilor.

Cancelarul Angela Merkel a venit de altfel sâmbătă la Moscova pentru a organiza conturul conferinţei împreună cu preşedintele rus.

Vladimir Putin şi Angela Merkel au discutat luni seara la telefon despre ”pregătirile Conferinţei Internaţionale” şi ”întâlnirea la Moscova a beligeranţilor din Libia”.

Potrivit lui Lavrov, întreaga comunitate internaţională - ruşi, turci, europeni, algerieni, egipteni, Qatarul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) - ”încurajează părţile libiene să se înţeleagă în loc să-şi regleze conturile cu arma”.

În paralel, la ONU, discuţii erau în curs în vederea înfiinţării uneimisiuni de observare, în cazul în care se încheie un armistiţiu.

De la intrarea pe teritoriul libian a Turciei la prezenţa suspectată a mercenarilor ruşi şi la existenţa unei mulţimi de grupări armate - miliţii jihadiste, trafincaţi de armament şi de migranţi -, comunitatea internaţională se teme de faptul că războiul libian se poate internaţionaliza şi degenera.

”AVENTURĂ CRIMINALĂ”

Europa se teme mai ales că Libia poate deveni o a ”doua Sirie” şi vrea totodată să reducă presiunea migraţiei asupra frontierelor sale, după ce a primit în ultimii ani sute de mii de migranţi care fug din calea unor conflicte în lumea arabo-musulmană.

Moscova îi consideră pe europeni şi americani în mare măsură responsabili de războiul din această ţară bogată în petrol, întrucât ei i-au susţinut militar, prin bombardamente NATO, pe rebelii care l-au răsturnat de la putere şi l-au ucis pe colonelul Muammar Gaddafi în 2011.

Serghei Lavrov, în vizită în Sri Lanka marţi, a denunţat de altfel ”aventura criminală” a Alianţei Nord-Atlantice care a ”distrus statul libian”.

În afară de câştiguri geopolitice împotriva rivalilor săi şii un acces privilegiat la petrolul libian, Rusia speră să recâştige această piaţă pentru armamentul şi grâul său, cu atât mai mult cu cât Vladimir Putin intenţionează să se impună în Africa.

Turcia vizează şi ea petrolul, în baza unui acord convenit cu GNA, care lărgeşte platoul continental turc şi-i permite astfel să revendice exploatarea anumtor zăcăminte la Marea Mediterană.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.