Donald Trump l-a primit vineri la Casa Albă pe Kim Yong Chol, mâna dreaptă a lui Kim Jong Un, într-o întâlnire crucială în vederea unui nou summit între preşedintele Statelor Unite şi dictatorul nord-coreean vizând să scoată din impas negocierile în domeniul nuclear, relatează AFP.
Această întâlnire cu Kim Yong Chol, în Biroul Oval, vizează ”continuarea progreselor către denuclearizarea definitivă şi complet verificabilă a Coreei de Nord”, a anunţat preşedinţia americană.
Ea are loc în urma unei prime întâlniri, vineri dimineaţa (ora locală), într-un hotel, la Washington, între acest emisar, secretarul de Stat Mike Pompeo şi emisarul special al Statelor Unite pentru Coreea de Nord Stephen Biegun.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Sec. of State Pompeo poses for a photo with top North Korean negotiator Kim Yong Chol, not answering questions from the press over what they hope to achieve from their meeting, and whether a summit location has been chosen for Pres. Trump and Kim Jong Un. https://t.co/bL2blF5ZZ2 pic.twitter.com/JreTUBcRtb
— ABC News (@ABC) January 18, 2019
Cei trei au purtat ”o discuţie bună” despre ”eforturile de a face progrese cu privire la angajamentele pe care şi le-au luat preşedintele Trump şi preşedintele Kim Jong Un în summitul lor de la Singapore”, a subliniat Departamentul de Stat.
Un indiciu al caracterului sensibil al acestor întâlniri este faptul că diplomaţia americană a aşteptat până vineri dimineaţa (ora locală) să confirme această întâlnire cu interlocutorul privilegiat al lui Mike Pompeo în dificilele negocieri cu privire la dezarmarea nucleară a Coreei de Nord.
La începutul lui noiembrie, anularea în ultimul moment a venirii acestui oficial nord-coreean de rang înalt a scos la iveală blocarea discuţiilor.
Aceasta nu este prima oară când Kim Yong Chol este primat în Biroul Oval.
Precedenta sa vizită, în primăvară, a relansat procesul diplomatic care a permis să se dea pagina unui 2017 - marcat de teste balistice şi atomice nord-coreene, de sancţiuni internaţionale şi ameninţări cu războiul între cele două tabere.
La 12 iunie 2018, la Singapore, primul summit între un preşedinte american în exerciţiu şi un moştenitor al dinastiei staliniste aflate la putere în Coreea de Nord a condus la un angajament al liderului nord-coreean în favoarea unei ”denuclearizări complete a peninsulei coreene”.
NEGOCIERI ÎN SUEDIA
Însă, de atunci, negocieri în vederea punerii în practică a acestei promisiuni s-au împotmolit, iar progresele concrete se numără pe degetele unei mâini.
Observatori preconizau de la început că angajamentul nord-coreean era încă departe de exigenţele americane. Phenianul a sfârşit prin a confirma această temere, condiţionându-şi recent dezarmarea de ”retragerea totală a ameninţărilor nucleare americane”, ceea ce-ar implica o vastă punere în discuţie a unor acorduri de apărare între Statele Unite şi Coreea de Sud.
În acelaşi fel, regimul stalinist al lui Kim Jong Un reclamă o ridicare a sancţiunilor economice, în timp ce Washingtonul subliniază că aceasta va avea loc numai după ce Nordul va fi renunţat la bombele atomice.
În lipsa unor progrese, ideea unui al doilea summit Trump-Kim şi-a croit drum în ultimele luni.
Acest summit ar putea fi ”iminent”, potrivit Seulului.
Premierul vietnamez Nguyen Xuan Phuc a confirmat că ţara sa este pregătită să primească acest nou tête-à-tête, însă Thailanda şi Mongolia sunt de asemenea evocate.
Decizia ar putea să fie luată în urma întâlnirilor de vineri, la Washington.
În paralel, alt oficial nord-coreean, Choe Son Hui, se afla în Suedia, unde emisarul american Stephen Biegun ar putea să i se alăture în zilele următoare.
”Este un moment destul de periculos”, s-a alarmat un diplomat occidental care urmăreşte îndeaproape dosarul. ”Dacă, în lunile următoare Kim nu lasă nimic, Trump nu va putea să continue să spună că totul merge bine şi că nu e vreo urgenţă şi riscăm să ne întoarcem la situaţia explozivă din 2017”, a adăugat el, sub protecţia anonimatului.
Potrivit unor surse diplomatice, administraţia americană este însă pregătită să pună totul pe masă, pe un teren simbolic, precum deschiderea unui birou de legătură sau printr-o declaraţie în vederea încheierii oficiale a Războiului Coreei, care a încetat, în 1953, doar cu un armistiţiu.
Unele dintre aceste surse apreciază că preşedintele american - care vrea un acord cu orice preţ - ar fi pregătit să renunţe la sancţiuni, fără să obţină o ”denuclearizare” totală.
Din această cauză, cred mai mulţi observatori, preferă Kim Jong Un să negocieze în mod direct cu el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
