Preşedintele Nicolas Maduro a fost învestit la conducerea Venezuelei în al doilea mandat, considerat ilegitim de către Statele Unite şi alte ţări, care au ameninţat să amplifice presiunile asupra regimului, relatează AFP.
Preşedintele venezuelean a primit eşarfa prezidenţială din mâna preşedintelui Tribunalului Suprem al Justiţiei (TSJ), loial regimului, într-o ceremonie, la Caracas, în prezenţa multor militari, preşedinţilor de stânga din Bolivia, Cuba, Salvador, Nicaragua şi unor reprezentanţi ai unor ţări aliate precum China, Rusia şi Turcia.
”Jur, în numele poporului venezuelean”, a declarat Maduro, în vârstă de 56 de ani, să respecte Constituţia şi să aducă Venezuela la ”prosperitate economică şi socială”, după care s-a întors către asistenţă şi a făcut cu mâna semnul victoriei.
Nicolas Maduro a fost reales în al doilea mandat de şase ani la 20 mai, într-un scrutin boicotat de opoziţie, care respinge rezultatul, la fel ca Statele Unite, Uniunea Europeană (UE) şi numeroase ţări din America Latină. Opozanţii acuză puterea că a exercitat presiuni asupra alegătorlor şi arată cu degetul un absenteism istoric - de 52%.
Cu puţin înainte de ceremonie, Washingtonul a anunţat că nu va recunoaşte ”învestirea ilegitimă a dictatorului Maduro”. ”Vom continua să creştem presiunea asupra acestui regim corupt, să susţine Adunarea Naţională democratică şi să îndemnăm la libertate şi democraţie în Venezuela”, a scris pe Twitter consilierul pe probleme de securitate naţională al lui Donald Trump John Bolton.
Departamentul de Stat american a anunţat o convorbire la telefon între secretarul de Stat Mike Pompeo şi preşedintele Adunării Naţionale Juan Guaido, căruia Pompeo i-a reiterat ”angajamentul Statelor Unite faţă de Adunarea Naţională, singura instituţie legitimă”.
În opinia lui Chrystia Freeland, ministrul canadian de Externe, Maduro şi-a pierdut ”ultimul semn de legitimitate” şi ”şi-a stabilit acum întru totul dictatura”.
Ministerul brazilian de Externe a catalogat şi el drept ”ilegitim” noul mandat al lui Maduro. ”Venezuela trăieşte sub regimul unei dictaturi”, a declarat preşedintele argentinian Mauricio Macri.
La Lima, aproximativ 20 de manifestanţi venezueleni antichavişti au pătruns în sediul Ambasadei ţării lor în semn de protest faţă de învestirea lui Maduro.
UE a denunţat un mandat rezultat în urma unor ”alegeri nedemocratice” şi a ameninţat să ia ”măsuri adecvate” în cazul unor noi atingeri la adresa statului de drept.
Iar Organizaţia Statelor Americane (OEA), reunită în sesiune extraordinară la Washington, a declarat ”ilegitimă” puterea venezueleană.
Maduro a reacţionat în discursul de învestire.
”Venezuela este în centrul unui război mondial al imperialismului nord-american şi a guvernelor lui satelit”, a declarat liderul socialist, catalogându-şi mandatul drept ”legitim”.
”Respectaţi Venezuela sau istoria vă va face să plătiţi această datorie cât mai curând posibil”, le-a transmis el europenilor, acuzându-i de dezgroparea ”vechiului colonialism”.
Săptămâna trecută, ţările membre ale Grupului de la Lima - cu excepţia Mexicului, 14 state din America Latină şi Canada - l-au îndemnat pe Nicolas Maduro să renunţe la mandat.
Paraguayul, o ţară membră a Grupului, a anunţat joi că-şi întrerupe relaţiile diplomatice cu Caracasul.
AGONIE
Moştenitorul politic al lui Hugo Chávez (1999-2013), acest fost şofer de autobuz guvernează cu o mână de fier, susţinut de o Adunare Constituantă alcătuită din susţinători ai regimului şi de militari.
După învestire, militarii şi-au reafirmat ”loialitatea şi suspunerea absolută”, în cadrul unei parade la care au participat 4.900 de militari.
Resemnarea este palpabilă în ţară, în contextul în care numeroşi venezueleni sunt asfixiaţi de cea mai gravă criză economică din istoria modernă a ţării, care dispune, cu toate acestea, de cele mai mari rezerve de petrol din lume.
”Asta va prelungi şi mai mult agonia pe care o trăim în ultimii ani. Totul s-a degradat în mod profund, bunurile şi serviciile de bază sunt pe zi ce trece mai inaccesibile”, deplânge Mabel Castillo, o infirmieră în vârstă de 38 de ani.
Potrivit mai multor experţi, criza economică ar urma să se agraveze. În mandatul lui Maduro, economia s-a contractat cu jumătate, iar ţara urmează să fie afectată de o nouă contractare de 5% în 2019, potrivit FMI.
În afară de penurii de alimente şi medicamente, venezuelenii urmează să se confrunte cu o hiperinflaţie care, potrivit FMI, va atinge zece milioane la sută în 2019.
Iar cel mai masiv exod din istoria recentăa Americii Latine va continua. ONU estimează că 5,3 milioane de venezueleni vor fugi din ţară în 2019.
OPOZIŢIE LATINO-AMERICANĂ
Nicolas Maduro îşi începe al doilea mandat în contextul în care guverne conservatoare se instalează la putere în America Latină.
El a cerut un summit al preşedinţilor continentului în vederea ”discutării tuturor chestiunilor” şi şi-a reiterat ameninţarea cu represalii diplomatice vizând ţările membre ale Grupului de la Lima.
Parlamentul a îndemnat, la rândul său, armata să nu recunoască noul mandat al lui Maduro.
”Cerem clar armatei (...) să facă un pas înainte şi să nu recunoască ceea ce nu este rezultatul unui vot popular”, a declarat preşedintele Legislativului, Juan Guaido.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
