Madridul vrea să preia controlul Cataloniei, pregătită să replice cu independenţa

Guvernul spaniol urmează să obţină vineri aprobarea Senatului în vederea preluării controlului asupra Cataloniei, o măsură fără precedent în cei 40 de ani de democraţie, faţă de care separatiştii ar putea să riposteze prin declararea independenţei, relatează AFP.

Ruptura pare consumată între Catalonia şi Spania, ale căror raporturi nu au încetat să se tensioneze de la începutul anilor 2010.

Chiar dacă nu s-a soldat cu morţi, această criză politică a trecut la un nou nivel şi îngrijorează restul Europei, care i urmăreşte îndeaproape, în pofida faptului că Uniunea Europeană se fereşte să intervină.

În faţa ameninţărilor proferate de susţinătorii independenţei, măsurile avute în vedere de Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy sunt drastice: destituirea Executivului independentist al regiunii, plasarea sub tutelă a poliţiei, Parlamentului şi presei sale publice pe o perioadă care ar putea să durze şase luni, înainte de organizarea unor alegeri regionale în 2018.

Pentru a apăra aceste măsuri, Rajoy participă la sesiunea crucială de dezbateri în Senat, vineri.

Partidul său dispune de o majoritate confortabilă în Camera superioară a Parlamentului, care urmează să dea Guvernului autorizarea să recurgă la un articol al Constituţiei foarte delicat, niciodatp utilizat până în prezent, articolul 155.

Acest articol permite statului să preia controlul asupra unei ”comunităţi autonome dacă ea nu respectă obligaţiile care îi sunt impuse de Constituţie sau alte legi”.

”REPUBLICA NE AŞTEAPTĂ”

Guvernul a dat asigurări că vrea să folosească această procedură timp de doar şase luni, cu scopul de a ”rstaura ordinea constituţională” şi chiar ”concordia”, în contextul în care au păreri împărţite în problema independenţei.

Este vorba despre ”apărarea relansării economice, a locurilor de muncă, a liniştii familiilor, care se află în pericol din cauza deciziilor capricioase, unilaterale şi ilegale ale Guvernului” catalan, a dat asigurări joi vicepreşedinta Guvernului central Soraya Saenz de Santamaria.

Însă aceste măsuri riscă să antreneze o rezistenţă puternică - care se doreşre paşnică- în Catalonia, o regiune foarte ataşată acestei autonomii recuperate după sfârşitul dictaturii franchiste (1939-1975).

Marile asociaşii care susţin independenţa, ANC şi Omnium Cultural, ai căror lideri au fost plasaţi în detenţie, la mijlocul lui octombrie, din cauza unei ”răzvrătiri”, au lansat îndemnuri la manifestaţii în faşa Parlamentului catalan încă de vineri dimineaţa, cu sloganul ”republica ne aşteaptă, va trebui să o apărărm”.

Punerea sub tutelăă a regiunii ar putea să contribuie la o alimentare a resentimentelor faţă de Partidul Popular (PP, conservatir) al lui Rajoy, care a obţinut deja de la Curtea Constituţională să anuleze parţial statutul autonomiei Cataloniei. Mulţi consideră că acest lucru ar putea să contribuie la o consolidare a sentimentelor separatiste.

Preşedintele catalan, separatistul Carles Puigdemont a avertizat deja că aceste măsuri ascund, de fapt, ”intenţia răzbunătoare” a statului faţă de regiunea nesupusă.

El a renunţat joi, in extremis, să convoace alegeri anticipate în regiunea sa, afectând puternic speranţele celor care voiau ca acest lucru să deschidă un spaţiu de dialog şi detensionare.

În cadrul unei medieri între Barcelona şi Madrid - implicându-l pe preşedintele Guvernului basc Inigo Urkullu -, se avea în vedere ca Rajoy să accepte să nu aplice articolul 155 în cazul în care Puigdemont convoca aceste alegeri.

ARTICOLUL 155, ”O AGRESIUNE”

După o zi de tergiversări şi zvonuri false, Puigdemont a anunţat că renunţă să convoace aceste alegeri, pentru că nu a obţinut această garanţie de la Madrid. El a lăsat Parlamentului catalan grija să stabilească, vineri, consecinţele aplicării articolului 155 ”împotriva Cataloniei”.

Partidele separatiste - de la extrema dreaptă la centru-dreapta  - sunt majoritare, din sepembrie 2015, cu 72 din cele 136 de mandate în Parlamentul catalan. Ele desfăşoară un proces, prezentat ca ireversibil, în vederea conducerii regiunii la independenţă, spre marea nemulţumire a unei părţi a catalanilor, care vor sărămână spanioli.

Vineri ”vom propune ca răspunsul la agresiunea încarnată de articolul 155 să fie continuarea mandatului poporului Cataloniei, aşa cum decurge el din referendumul” de la 1 octombrie, a anunţat deputatul catalan independentist Lluis Corominas.

Cu 90% de ”da” şi o prezenţă la urne de 43% - cifre care nu pot fi verificate -, rezultatele referendumului de autodeterminare interzis - şi pătat de violenţe ale poliţiei - sunt prezentate ca ”un mandat” în vederea declarării independenţei.

Rămâne de văzut dacă tabăra care susţine independenţa va rămâne la fel de unită la vot, vineri, proclamaţia sa a ”Republicii catalane”. Demisia, joi, a ministerului însărcinat cu întreprinderile în Executivul catalan, Santi Vila, după ce a constatat că efortuile sale în vederea ”dialogului” au eşuat, arată că jocurile nu s-au făcut.

Regiunea, care contribuie cu 19% la PIB-ul spaniol, se confruntă cu un îngrijorător exod de întreprinderi - 1.600 şi-au mutat sediile sociale în altă parte de la începutul lui octombrie.

Prelungirea crizei ar putea să aibă consecinţe economice foarte negative pentru regiune şi ţară - a patra economie în zona euro.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.