Preşedintele Emmanuel Macron a fost primit duminică - după ce a pus capăt francului CFA, simbolul coloniilor franceze - de către mii de locuitori ai Bouaké, fosta capitală rebelă, în cadrul ultimei etape a unei vizite în Coasta de Fildeş, înainte de a vizita Nigerul, un aliat al Franţei în lupta antijihadistă, relatează AFP.
Mii de persoane s-au adunat la marginea drumului pentru a-l saluta pe şeful statului francez, care s-a dus de la aeroport la fostul Liceu Descartes împreună cu omologul săi ivorian Alassane Ouattara, la o ceremonie de omagiere a nouă militari francezi şi unul american ucişi acolo în 2004, într-un bombardament al armatei ivoriene - un episod sângeros al crizei de un deceniu, în decembrie 2004, şi un dosar în care există în continuare multe zone de umbră.
În cadrul unei ceremonii foarte solemne, cei doi preşedinţi au dezvelit o stelă ”în memoria cetăţeanului american şi celor nouă militari francezi morţi îndeplinindu-şi datoria” şi au depus jerbe de flori în culorile ivoriene şi franceze. Ei au respectat apoi un moment de reculegere, în timp ce se auzea mulţimea aşteptându-i afară.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Je m’incline devant la mémoire de nos 27 militaires morts pour la France entre 2002 et 2012 dans l’accomplissement de leur mission en Côte d’Ivoire. Avec le Président Ouattara, à Bouaké, nous honorons la mémoire de 9 d’entre eux. https://t.co/bPlyv4Rrty
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 22, 2019
”Acest act trebuie să acţioneze în vederea unei reconcilieri esenţiale de care republica Coasta de Fildeş are atâta nevoie şi care este calea pe care înaintează”, declara cu o zi înainte Macron.
Cei doi s-au dus apoi pe o esplanadă pe care urmează să fie construită cea mai mare piaţă închisă din Africa de Vest. Estimat la 60 de milioane de euro şi finanţat de Franţa, acest loc urmează să reunească 8.500 de comercianţi pe o suprafaţă de aproximativ nouă hectare.
Zeci de mii de persoane îi aşteptau. ”Este prima oară de când există Coasta de Fildeş când un preşedinte francez vine la Bouaké. Şi vine să ne construiască piaţa, singurul loc de activitate din Bouaké. Îi mulţumim”, a declarat o comerciantă, Sanata Traoré.
”Nu vom putea să-i mulţumim niciodată suficient preşedintelui Macron. Această piaţă a ars acum peste 20 de ani, iar noi, comercianţii, eram în suferinţă şi dezorientaţi. Vom avea o nouă piaţă modernă”, şi-a exprimat satisfacţia un librrar din oraş, Claude Kouassi.
Autorităţile ivoriene şi franceze speră ca această infrastructură să permită relansarea unor activităţi economice odinioară înfloritoare şi să conducă la uitarea trecutului Bouaké, un oraş de cazărmi, zguduit cu frecvent de revolte şi nemulţumiri militare.
NIAMEY
Macron urma să participe apoi la altă ceremonie de omagiere, a 71 de militari nigerieni, ucişi recent într-un atac vizând o tabără militară.
El urma să discute cu omologul său nigerian Mahamadou Issoufou şi să pregătească summitul de la Pau, în sud-vestul Franţei, care urmează să reunească la 13 ianuarie şefii de stat din Sahel din cadrul Forţei G5 Sahel.
Pe aceeaşi lungime de undă cu Issoufou, care şi-a reiterat susţinerea faţă de operaţiunea franceză Barkhane, Macron le-a cerut din nou claritate Guvernelor din Sahel cu privire la prezenţa militară franceză în regiune.
”Dacă această claritate politică nu este stabilită, Franţa va trage toate concluziile în anumite ţări”, a avertizat el.
”Când vorbeşte despre clarificare, preşedintele Macron îi vizează pe IBK (preşedintele Mali Ibrahim Boubacar Keïta) şi pe (preşedintele din Burkina Faso Roch Marc Christian) Kaboré”, a precizat pentru AFP o sursă din cadrul securităţii.
La 4 decembrie, în urma morţii a 13 militari francezi în Mali, Emmanuel Macron i-a invitat pe şefii de stat din Sahel la summitul de la Pau - de unde provin majoritatea acestor militari. Anunţul a fost primit rău de mulţi, care l-au perceput mai degrabă ca pe o ”convocare”, în contextul în care în regiune există un sentiment antigrancez tot mai puternic.
Preşedintele Keïta a părut să se refere la aceste tensiuni sâmbătă, la TV5, anunţând că ţările unite în cadrul Forţei militare G5 Sahel doresc ”un parteneriat respectabil şirespectuos”.
Macron s-a prezentat sâmbătă drept constructorul unei noi ere a relaţiilor cu Africa francofonă, punând capăt francului CFA (Comunitatea Financiară Africană).
Ayons le courage d’avancer, de bâtir un partenariat décomplexé avec nos partenaires. Avec la réforme du Franc CFA, nous faisons un grand pas pour écrire une page nouvelle de notre relation avec l’Afrique.
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 21, 2019
Această ”reformă istorică majoră” include, în afară de schimbarea numelui, încetarea centralizării a 50% din rezervele ţărilor vizate la Trezoreria franceză şi retragerea Franţei din instanţele de guvernanţă.
Abandonarea francului CFA şi această nouă relaţie ar putea, în opinia sa, să schimbe imaginea Franţei.
”Prea adesea, azi, Franţa este percepută” ca având o ”privire hegemonică şi purtătoarea zorzoanelor unui colonialism care a fost o eroare profundă, o greşeală a Republicii”, a declatrat el sâmbătă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
