Un Emmanuel Macron hotărât, în ofensivă - ”oare am apucat-o pe un drum greţit? Eu cred contrariul”, a apreciat el - şi-a livrat joi răspunsul după marea dezbatere şi criza ”vestelor galbene”, multiplicându-şi anunţurile fiscale şi instituţionale într-o mare conferinţă de presă la Palatul Elysée, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Într-o introducere de aproape o oră, Macron a evocat mai întâi ”mişcarea inedită”, de la 17 noiembrie, a ”vestelor galbene”, căreia i-a salutat ”revendicările juste de la origine”, care nu trebuie să fie ”ocultate de violenţele unora”.

În faţa unui ”profund sentiment de nedreptate fiscală, socială şi teritorială”, a unui ”sentiment de lipsă de consideraţie a multora dintre concetăţenii noştri”, ”ar trebui să oprim tot ceea ce s-a făcut de doi ani? (...) oare am apucat-o pe un drum greşit? Eu cred contrariul”, a tunat preşedintele Republicii, în opinia căruia ”transformările în curs nu trebuie să fie oprite”.

”Sentimentul pe care l-am dat”, de a fi ”dur”, ”uneori nedrept”, ”îl regret”, a spus şeful statului, răspunzând primei întrebări din conferinţa de presă.

Aşezat pe o estradă, la un birou alb împodobit cu steagul tricolor, în sala de festivităţi a Palatului Elysée, şeful statului a stat în faţa a 320 de jurnalişti, dintre care aproape o treime corespondenţi străini, într-un exerciţiu fără precedent de la începutul mandatului său de cinci ani.

Între măsurile divulgate din intervenţia sa nedifuzată de la 15 aprilie, din cauza incendiului de la Notre-Dame, şeful statului a confirmat că vrea să reducă ”semnificativ” impozitul pe venit, o decizie finanţată prin suprimarea ”anumitor nişe fiscale” şi cu ”necesitatea de a munci mai mult”.

Altă confirmare este reindexarea pensiilor în valoare de până în 2.000 de euro cu inflaţia. Cu  o noutate, însă, şi anume sfârşitul ”subindexării” tuturor pensiilor va avea loc în 2021.

O promisiune inclusă în discursul nesusţinut la 15 aprilie, şeful statului a declarat că nu mai vrea închiderea ”nici a unor spitale şi nici a unor şcoli” până în 2022.

În plan educativ, el şi-a exprimat dorinţa să existe clase de maximum 24 de elevi, de la grupa mare la grădiniţă şi până la CE1.

Exprimându-se îndelung asupra unor probleme instituţionale, şeful statului a confirmat, fără să facă alte precizări, că vrea să introducă o ”parte semnificativă de (alegeri) proporţionale”, respingând în schimb, introducerea votului alb şi a votului obligatoriu.

El doreşte să reformeze referendumul iniţiativei împărtăşite, introdus în 2008, prin scăderea pragului declan;ării acestuia la un milion de semnături. În privinţa referendumului iniţiativei cetăţeneşti (RIC) - o revendicare recurentă a ”vestelor galbene” -, el doreşte să-l introducă la nivel local, prin crearea ”unei forme de drept la interpelarea aleşilor”, care vor putea ”înscrie un subiect pe ordinea de zi a unei adunări locale”.

Macron şi-a confirmat voinţa de a reforma Consiliul Economic, Social şi de Mediu (CESE), din care urmează să facă parte, ”încă din iunie”, 150 de cetăţeni traşi la sorţi, care vor aborda în primul rând probleme legate de modificările climatice.

El a anunţat de asemenea ”un nou act de descentralizare” la începutul lui 2020 şi ”o profundă reorganizare a administraţiei”, pe care premierul Edouard Philippe le va prezenta în mai.

El a catalogat drept un ”zvon”, fără să-l desemneze precis, desfiinţarea ENA, foarte criticată de o săptămână, însă a precizat că vrea să pună capăt ”marelui corp” al funcţionarilor publici.

În contextul în care ONG-uri, opoziţia, dar şi aripa ecologistă a majorităţii şi-au exprimat îngrijorarea, în ultimele zile, faţă de slăbiciunea anunţurilor în domeniul mediului, Macron a subliniat că vrea să înfiinţeze un ”Consiliu de Apărare Ecologică”.

El va prezida această instanţă, din care vor face parte premierul şi miniştrii vizaţi şi care ”va face alegerile strategice şi va pune în centrul tuturor politicilor noastre această urgenţă climatică”.

Criticat adesea pe această temă, preşedintele a promis de asemenea să fie ”de neînduplecat” faţă de ”islamul politic care vrea secesiunea faţă de Republica noastră”.

Membrii Guvernului sunt îndemnaţi ”să se pregătească de bătălie foarte rapid”, în vederea apărării şi lansării măsurilor anunţate, a anunţat o purtătoare de cuvânt a Guvernului, Sibeth Ndiaye.

În acest sens, premierul Edouard Philippe urmează să convoace luni, într-un ”seminar”, miniştrii şi conducătorii din cadrul majorităţii, cu ”ambiţia de a schimba metoda acţiunii guvernamentale”.

Francezii aşteaptă aceste anunţuri cu scepticism.

Aprobând principalele măsuri confirmate de preşedinte, peste trei sferturi dintre francezi (76%) apreciază că marea dezbatere nu a permis o îmbunătăţire a situaţiei politice, economice şi sociale a ţării, potrivit unui sondaj realizat de Ipsos-Sopra Steria pentru Le Monde, Cevipof şi Fondation Jean-Jaurès.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.