Directiva europeană privind muncitorii detaşaţi, aşa cum este aplicată în prezent, este “o trădare a spiritului european în bazele sale”, a afirmat miercuri, la Salzburg, preşedintele francez Emmanuel Macron, în prima sa zi a miniturneului său european în cadrul căruia va ajunge şi în România, relatează AFP.
Într-o declaraţie făcută în prezenţa cancelarului austriac Christian Kern, el a subliniat că cele două ţări şi-au aliniat perfect opiniile în cacest dosar.
Atât Parisul, cât şi Viena consideră că directiva favorizează dumpingul social în favoarea ţărilor din Europa de Est.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
“Sunt convins (…) că Europa are nevoie de un moment de refondare important”, a mai spus Macron în conferinţa de presă comună cu Kern.
O întâlnire cu liderii ceh şi slovac este prevăzută în cursul serii.
Preşedintele francez face săptămâna aceasta un turneu de trei zile în Europa Centrală şi de Est, unde încearcă să obţină susţinere pentru iniţiativa sa de înăsprire a regulilor privind muncitorii detaşaţi – un subiect sensibil, care a exacerbat diviziunile Est-Vest.
Hexagonul se plânge de mult timp că Europa Centrală şi de Est câştigă un avantaj inechitabil prin plasarea pe alte pieţe a forţei de muncă ieftine, susţinând că detaşarea de muncitorii slab plătiţi afectează piaţa locală a muncii şi erodează protecţia în acest domeniu în statele cu salarii mai mari.
Deşi muncitorii detaşaţi reprezintă mai puţin de 1% din forţa de muncă din UE – mulţi dintre ei lucrează în sectoarele de transport şi în construcţii – subiectul a accentuat diviziunile dintre Estul sărac şi Vestul bogat.
Directiva pentru muncitorii detaşaţi le permite companiilor europene să trimită angajaţi în alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite să garanteze numai salariul minim din ţara gazdă.
Macron a apreciat că nu merge suficient de departe o propunere a Comisiei Europene pentru ca pachetele salariale ale muncitorilor detaşaţi să includă beneficii în concordanţă cu reglementările ţării-gazdă şi ca toate contractele lor să fie limitate la doi ani.
Pe de altă parte, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia – cunoscute împreună ca Grupul de la Vişegrad – cred că propunerile merg prea departe. Aceste ţări consideră că ar trebui să aibă dreptul să concureze cu preţuri mai mici, pentru a-şi reveni după deceniile de stagnare comunistă.
Estonia, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, urmează să prezinte o nouă propunere în septembrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
