Cele două Corei au prezentat luni o candidatură comună în vederea înscrierii luptelor coreene în Patromoniul Umanităţii - aprobată de către UNESCO, un demers ”fără precedent” marcând o nouă etapă în apropierea între cele două ţări, relatează AFP.
”Faptul că cele două Corei au acceptat să-şi fuzioneze candidaturile este fără precedent”, a declarat directoarea generală a Unesco Audrey Azoulay pentru AFP.
”Acest rezultat este o nouă ilustrare a puterii extraordinare a Patrimoniului Cultural ca vector al păcii şi o trăsătură a uniunii între popoare”, a apreciat ea.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Comitetul ad-hoc al UNESCO, reunit la Port-Louis, capitala Insulei Mauriţius, a introdus lupta tradiţională coreeană pe Lista Patromoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, la ”propunerea comună” a Phenianului şi Seului, care şi-au fuzionat în ultimul moment candidaturile, după ce le-au prezentat separat.
"Ssirum" în Coreea de Nord şi "Ssireum" în Coreea de Sud - legat în mod fundamental de pământ şi africultură - este totodată un port naţional şi o practică culturală.
Competiţii sunt organizate periodic, cu ocazia unor evenimente sau sărbători agricole legate de ciclul anotimpurilor.
Cele două Corei au întreprins până acum, mereu, demersuri concurente la Unesco în vederea înscrierii unor tradiţii naţionale în Patrimoniul Umanităţii.
Această fuziune fără precedent a candidaturilor a avut loc în urma unei întâlniri între Azoulay şi preşedintele sud-coreean Moon Jae-In, în octombrie, la Paris, şi unor ”schimburi de aceeaşi natură cu Phenianul în ultimele săptămâni”, a precizat Unesco într-un comunicat.
Organizaţia lucrează la alte două proiecte concrete de reconciliere - inclusiv la redactarea unui dicţionar etimologic coreean, care înregistrează practicile lingvistice din Nord şi Sud.
”Într-un anumit fel, doar noi putem să avansăm cu adevărat în mod decisiv în acest moment”, subliniază o sursă diplomatică de la Unesco, amintind că sancţiuni internaţionale dure vizează orice proiect economic cu Coreea de Nord.
O zonă a biosferei ar putea, de asemenea, să fie înfiinţată în Zona Demilitarizată (DMZ) - un ”no man's land” larg de 248 de kilometri situat la frontiera intercoreeană, în care natura şi-a intrat în drepturi în cele câteva decenii de Război Rece.
Securizată cu un ”zid” de sârmă ghimpată, un ”covor” de mine antipersonal şi mii de militari de o parte şi de celaltă, ea este numită în mod paradoxal ”zona demilitarizată”.
Iniţiative ar putea să vizeze să se acorde un acces, împărţirea şi gestionarea comună a apelor transfrontaliere din peninsulă, mai relevă Unesco.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
