O porţiune rotundă întunecată în mijlocul unui disc strălucitor - o echipă de oameni de ştiinţă a dezvăluit miercuri, pentru prima oară în Istorie, adevărata imagine a unei găuri negre, relatează AFP.
Prezentat în şase conferinţe de presă în întreaga lume, primul monstru cosmic care s-a lăsat capturat a fost surprins în centrul galaxiei M87, la aproximativ 50 de milioane de ani-lumină de Terra.
'We now know that a black hole that weighs 6.5 billion times more than our sun does exist in the center of M87': Scientists reveal first-ever image of black hole https://t.co/KOZ8EU3YAr pic.twitter.com/Hm62JYSO2V
— Reuters Top News (@Reuters) April 10, 2019
”O distanţă pe care dacă abia ne-o putem imagina”, recunoaşte cercetătorul francez Frédéric Gueth, un astronom în cadrul CNRS şi adjunct al directorului Institutului de radioastronomie milimetrică (IRAM), partener de cercetare.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Autorii acestei magnifice aventuri ştiinţifice fac parte dintr-o colaborare internaţională intitulată Event Horizon Telescope (EHT), alcătuită din aproximativ zece radiotelescoape şi observatoare, repartizate pe tot globul, din Europa şi până în sud, trecând prin Chile şi Hawaii.
Combinarea acestor instrumente ca şi cum ar fi mici fragmente ale unei oglinzi uriaşe le-a permis astronomilor să dispună, în timpul câtorva observaţii, de un telesop virtual de mărimea Terrei, cu care ”am putea citi, de la New York, un ziar deschis la Paris”, precizează cercetătorul.
”N-AŞ FI CREZUT CĂ AM SĂ VĂD VREODATĂ UNA”
Fotografia găurii negre, cercetată de mult timp, atât de mult modelizată - şi tot atât de visată -, face obiectul a şase articole publicate miercuri în revista Astrophysical Journal Letters. De aproximativ zece pagini fiecare, ele sunt rezultatul muncii a aproximativ 200 de autori, din peste 60 de organizaţii ştiinţifice.
Vorbim despre găuri negre din secolul al XVIII-lea, însă niciun telescop nu a reuşit până acum să observe vreuna şi cu atât mai puţin s-o fotografieze.
”N-aş fi crezut că am să văd vreodată una în viaţa mea”, a declarat pentru AFP astrofizicianul CNRS, Jean-Pierre Luminet, autorul primei simulări digitale a unei găuri negre, în 1979.
O gaură neagră este un obiect celest care are o masă extrem de importantă, într-un volum foarte mic - ca şi cum pământul ar fi comprimat într-un degetar. Nici materia şi nici lumina nu pot scăpa din ea, indiferent de lungimea de undă. Reversul medaliei este căele sunt invizibile.
Pentru a ocoli handicapul mărimii, astronomii au căutat, aşadar, să observe monstrul prin contrast, pe materia care-o înconjoară.
OBOSEALĂ, TENSIUNE ŞI FERICIRE
Prima observaţie grupată a EHT datează de la 5 aprilie 2017. Opt telescoape au vizat două găuri negre - Sagittarius A*, situată în centrul Căii noastre Lactee şi perechea sa din galaxia M87.
”Pentru ca totul să funcţioneze, trebuia ca vremea să fie senină peste tot pe glob”, povesteşte Pablo Torne de la IRAM, care-şi aminteşte de un amestec de oboseală, tensiune şi fericire.
”Statistic, şansele erau cu adevărat slabe... Şi totuşi!”, îşi aminteşte cercetătorul care a participat la observaţii din sala de control a telescopului de 30 de metri de la Pico Veleta, care străjuieşte Sierra Nevada spaniolă.
Alte trei observări au avut loc la 6, 10 şi 11 aprilie 2017.
Iar apoi? Opt luni de stres. În timpul acestui tip de operaţiuni grupate, observaţiile se fac orbeşte - astronomii nu au vreun mijloc să ştie dacă a funcţionat.
”CADOU DE CRĂCIUN”
A fost necesar să se aştepte să se ajungă la un semnal comun tuturor telescoapelor. Altfel spus, în Univers, un pai într-un car cu fân. Totul în patru petaocteţi (patru milioane de miliarde de octeţi) de date recoltate.
”Aşteptam cu disperare datele South Pole Telescope (SPT). Din cauza condiţiilor extreme ale iernii australe, ele nu au putut să fie recuperate decât la opt luni după observaţii”, declară Helger Rottmann de la Max Planck Institute for Radio Astronomy din Bonn.
La 23 decembrie 2017, mai exact. ”Când, la câteva ore după ce am putut stabili că totul funcţiona, am primit un cadou extraordinar de Crăciun”, adaugă specialistul.
Iar semnalul corelat nu înseamnă imagine exploatabilă. Mai bine de un an de muncă a fost necesar în vederea retranscrierii datelor în fotografie. ”Pentru mai multă siguranţă, munca a fost făcută de patru ori”, precizează Frédéric Gueth, coautorul a două dintre studii.
Toţi obţin aceeaşi imagine frumoasă, un rotund întunacat pe un halou roşu - umbra găurii negre pe discul de materie care-o înconjoacă.
Până la urmă, gaura neagră din galaxia M87, aflată totuşi mult mai departe decât Sagittarius A*, s-a dovedit a fi mai fotogenică!
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
