Juncker cere în discursul său despre starea Uniunii ca România şi Bulgaria să fie primite “imediat” în Spaţiul Schengen. El a evocat România şi în privinţa epidemiei de rujeolă: "Într-o Uniune a egalilor nu pot exista cetăţeni de categoria a doua". VIDEO

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut miercuri, în discursul său anual despre starea Uniunii, ca România şi Bulgaria să fie primite “imediat” în Spaţiul Schengen. De asemenea, şeful CE a atras atenţia că “Uniunea trebuie să facă un salt democratic în faţă” şi a îndemnat la o dezbatere în acest sens, precizând că urmează să îi acorde o importanţă deosebită României anul viitor. Jean-Claude Juncker a mai spus că într-o Uniune a egalilor nu pot exista cetăţeni de categoria a doua. "Este inacceptabil ca, în 2017, să există în continuare copii care mor de boli ce ar fi trebuit eradicate de mult în Europa", a avertizat el, referindu-se la epidemia de rujeolă din România.

Juncker cere în discursul său despre starea Uniunii ca România şi Bulgaria să fie primite “imediat” în Spaţiul Schengen

“Dacă vrem să consolidăm protecţia graniţelor noastre externe, atunci trebuie să deschiden Spaţiul Schengen pentru Bulgaria şi România imediat. De asemenea, ar trebui să îi permitem Croaţiei să devină membru cu drepturi depline al Schengen, după ce îndeplineşte toate criteriile”, a spus Juncker.

România şi Bulgaria au îndeplinit criteriile tehnice de apartenenţă la Spaţiul Schengen încă din urmă cu câţiva ani, însă candidatura lor a fost blocată, de-a lungul anilor, de mai multe ţări.

În cursul unei vizite la Bucureşti de luna trecută, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că este total deschis în dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, dar a avertizat că acesta nu funcţionează în prezent bine. În aceste condiţii, el a invitat România la discuţiile pentru reformarea spaţiului de liberă circulaţie. 

Juncker insistă că Europa trebuie să fie o „uniune a egalităţii”, evocând decesele de rujeolă din România şi Italia

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a atras atenţia, în discursul său despre starea Uniunii, că Europa trebuie să fie o „uniune a egalităţii”, evocând cazurile de rujeolă soldate cu decese din România şi Italia.

 “Într-o Uniune a egalilor nu pot exista cetăţeni de categoria a doua. Este inacceptabil ca, în 2017, să există în continuare copii care mor de boli ce ar fi trebuit eradicate de mult în Europa. Copii din România sau Italia trebuie să aibă acelaşi acces la vaccinuri antirujeolă ca şi ceilalţi copii din Europa. Fără doar şi poate. De aceea lucrăm cu toate statele membre să suţinem eforturile naţionale de vaccinare. Decese evitabile nu trebuie să aibă loc în Europa”, a subliniat el.

În România, numărul îmbolnăvirilor de rujeolă este de peste 9100, fiind înregistrate 34 de decese.

Liderul Executivului UE a insistat asupra egalităţii dintre membrii blocului comunitar în toate aspectele. Astfel, el a atras atenţia şi că, într-o “Uniune a egalilor. Nu trebuie să existe muncitori de mâna a doua”. “Muncitorii ar trebui să câştige acelaşi salariu, pentru aceeaşi muncă, în acelaşi loc. De aceea, Comisia a propus reguli noi privind detaşarea muncitorilor. Trebuie să ne asigurăm că toate regulile UE privind mobilitatea forţei de muncă sunt impuse într-o mod corect, simplu şi eficient de către un nou organism european de inspecţie şi impunere”, a apreciat preşedintele CE.

În aceste condiţii, el a apreciat că “pare absurd că avem o Autoritate Bancară care să supraveghereze standardele bancare, dar nu şi o Autoritate comună pentru Muncă, să asigure corectitudinea pe piaţa noastră liberă”. „Vom crea una”, a adăugat el.

Juncker promite să acorde o importanţă deosebită României anul viitor

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a atras atenţia, în discursul despre starea Uniunii rostit miercuri, că “Uniunea trebuie să facă un salt democratic în faţă” şi a îndemnat la o dezbatere în acest sens, precizând că urmează să îi acorde o importanţă deosebită României anul viitor.

“Cred că, în lunile următoare, ar trebi să implicăm Parlamentele naţionale şi societatea civilă, la niel national, regional şi local, mai mult în munca privind viitorul Europei”, a precizat el, amintind că, în ultimii trei ani, membri ai CE au vizitat Parlamentele din statele membre de peste 650 de ori. “De asemenea, ei au dezbătut în peste 300 de Dialoguri Cetăţeneşti interactive, în peste 80 de oraşe şi orăşele din cele 27 de state membre”, a afirmat Juncker.

“Însă putem face mai mult. De aceea susţin indeea preşedintelui Macron de a organiza convenţii democratice în Europa, în 2018. Pe măsură ce dezbaterea se intensifică, voi da personal o atenţie deosebită Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi României, în 2018. Aceste ţări vor sărbători a 100-a lor aniversare”, a declarat preşedintele CE.

El a insistat că, “cei care vor să modeleze viitorul continentului nostru, ar trebui să înţeleagă bine şi să onoreze istoria noastră comună. Aceasta include cele patru ţări – Europa nu ar fi întreagă fără ele”.

Discursul despre ”starea Uniunii” Europene a fost instaurat prin Tratatul de la Lisabona. Cu această ocazie, începând din 2010 încoace, preşedintle în funcţie al Comisiei Europene se adresează eurodeputaţilor, în faţa cărora prezintă bilanţul anului trecut şi liniile directoare ale acţiunii sale în anul următor.

Această reuniune, stabilită în septembrie, marchează totodată începerea sesiunii parlamentare europene.

La 14 seprembrie, la o zi după discurs, Juncker se întâlneşte în direct, pe YouTube, cu cetăţeni europeni, pentru a le răspunde la întrebări.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.