Comandantul-şef al armatei libaneze, generalul Joseph Aoun, în vârstă de 61 de ani, a fost ales joi preşedinte al Libanului, în urma unui tur doi de scrutin, cu 99 dintre cele 128 de voturi ale deputaţilor, relatează AFP.
Alegerea sa a avut loc în urma unei întâlniri a reprezentanţilor blocurilor Hezbollahului proiranian, aliatului său, mişcarea Amal, şi comandantului-şef al armatei în Parlament, care i-a asigurat astfel o majoritate de care avea nevoie pentru a învinge.
În primul tur de scrutin, el a primit 71 de voturi.
Lipsit de orice experienţă politică, el a profitat de poziţia sa la conducerea uneia dintre cele mai respectate instituţii din Liban, o ţară subminată de o dublă criză politică şi fiannciară.
Generalul, care împlineşte vineri 61 de ani, se bucură de susţinerea mai multor puteri, ca Statele Unite şi Arabia Saudită.
Deputaţii libanezi s-au reunit joi pentru a-l alege pe şeful statului, un post vacant de peste doi ani, din cauza unor divergenţe profunde între blocurile politice.
Generalul Aoun, care nu are nicio legătură de familie cu fostul preşedinte Michel Aoun, conduce din martie 2017 o instituţie care a rămas la distanţă de disensiunile confesionale şi politice care sfâşie Libanul.
LEGĂTURI CU SUA
În cadrul armatei, el a ştiut să facă manevre pentru a depăşi crizele - o prăbuşire economică care a lovit în plin solda celor 80.000 de militari, obligându-l să accepte ajutoare internţaionale pentru a-şi păstra instituţia.
În urma unui acord în vederea unei încetări a focului la sfârşitul lui noiembrie, care a pus capăt războiului între puternica mişcare Hezbollah şi Israel, armata are sarcina delicată să asigure respectarea armistiţiului.
Armata libaneză se desfăşoară în mod treptat în zone de frontieră din sudul Libanului, pe măsură ce armata israeliană se retrage din acestea, un proces care urmează să se încheie la 26 ianuarie.
Potrivit acordului, doar armata libaneză şi Căştile Albastre ale ONU urmează să fie desfăşurate în sudul Libanului. Combatanţii Hezbollah sunt obligaţi să se retragă către regiuni mai nordice şi să-şi abandoneze armamentul greu.
Comandantul armatei, care a intervenit în fieful Hezbollah, care a promis la rândul său o ”cooperare totală”, urmează să vegheze la păstrarea precarului echilibru social şi confesional al jocului politic libanez. El nu poate să supere mişcarea proiraniană, riscând altfel să-şi înfurie criticii.
Un militar cu un discurs laconic, chel şi solid, Joseph Aoun poate conta pe reţeaua pe care şi-a ţesut-o în întreaga clasă politcă libaneză, dar şi pe contactele cu capitalele din Occident, cu Parisul şi Washingtonul în frunte.
”El are reputaţia unui om integru”, declară AFP politologul Karim Bitar.
”În cadrul armatei libaneze el este perceput ca un om devotat, care apără intersul naţional şi care încearcă să consolideze instituţia, singura încă ocolită de confesionalism şi care a rămas în picioare”, adaugă el.
Mohanad Hage Ali, de la think tank-ul Carnegie pentru Orientul Mijlociu, subliniază asupra ”legăturilor (pe care acesta le are) cu Statele Unite”, în contextul în care armata libaneză este suţinută financiar de către Washington.
”El a întreţinut relaţii cu toată lumea, dar a fost criticat adesea de presa afiliată Hezbollah”, tocmai din cauza acestei conexiuni americane, precizează el.
”POATE DEVENI POLITICIAN?”
În afară de aliatul american, instituţia a primit ajutoare din Qatar şi Franţa.
O Conferinţă internaţională organizată la Paris în octombrie a permis strângerea a 200 de milioane de dolari destinaţi armatei, o susţinere vitală. În toiul crizei economice, în 2020, armata a fost nevoită să retragă carnea din masa servită militarilor.
”Toată lumea îi recunoaşte bilanţul impecabil la conducerea armatei”, declară AFP un diplomat occidental. ”Însă poate deveni politican? Asta este întrebarea”.
Fluent în engelză şi franceză, generalul Aoun are doi copii. El provine din comunitatea creştină maronită, căreia-i este rezervată preşedinţia în virtutea împărţirii confesionale a puterii, care le acordă musulmanilor postul de premier, iar musulamnilor şiiţi pe cel de preşedinte al Parlamentului.
”Inclusiv în rândul celor care-l respectă există mulţi împotriva alegerii sale la preşedinţie, în principal pentru că provine din armată”, subliniază Karim Bitar.
Unii foşti preşedinţi libanezi cu un profil asemănător le-au lăsat libanezilor ”un gust amar”, adaugă el, iar acest lucru ar putea lansa ideea potrivit căreia şeful armatei poate ”deveni sistematic preşedinte”.
Michel Aoun a fost, la rândul său, un fost comandant al armatei libaneze, iar cei trei predecesori ai săi proveneau din rândul armatei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
