Politicieni de rang înalt din Libia au cerut procurorului general să declanşeze o anchetă urgentă cu privire la inundaţiile catastrofale care au ucis zeci de mii de oameni, inclusiv cu privire la acuzaţiile conform cărora oficiali locali ar fi impus restricţii de circulaţie în noaptea în care a lovit furtuna Daniel, relatează The Guardian.
Semiluna Roşie Libiană a estimat că 11.000 de oameni au murit, iar aproape 20.000 sunt încă dispăruţi, cea mai mare estimare de până acum dintr-o sursă oficială. Se spune că aproape 2.000 de cadavre au fost duse în mare de inundaţii.
Oficialii din oraşul-port Derna, inclusiv primarul, Abdulmenam al-Ghaithi, cred că 20.000 de oameni ar fi murit. Cel puţin 5.500 de persoane au fost confirmate decedate.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Mulţi oameni au fost îngropaţi în gropi comune, dar una dintre principalele probleme din oraş, în afară de lipsa apei potabile, este reprezentată de lipsa sacilor pentru cadavre necesari pentru a preveni răspândirea bolilor din cauza corpurilor rămase neîngropate. Echipele de salvare au reuşit să pătrundă în oraş şi curăţă molozul şi ruinele lăsate de inundaţii.
Cererea de anchetă a venit separat din ambele părţi ale unei ţări împărţite între administraţiile rivale din est şi vest: preşedintele consiliului prezidenţial al Libiei, Mohamed al-Menfi, în est, şi premierul interimar al guvernului de la Tripoli, Abdel Hamid Dabaiba. Menfi a spus că doreşte ca ancheta „să tragă la răspundere pe toţi cei care au făcut greşeli sau au neglijat sau au luat măsuri care au dus la prăbuşirea barajelor oraşului”.
Libia a fost împărţită între administraţii paralele de ani de zile, dar procurorul general, Al-Siddiq Al-Sour, este unul dintre puţinii oficiali rămaşi al cărui mandat se presupune că se extinde în toată ţara.
S-a creat un val de furie cu privire la faptul că avertismentele cu privire la starea celor două baraje au fost ignorate şi la eşecul de a găsi noi antreprenori care să întreţină barajul după războiul civil din 2011 din Libia,
O companie turcă, Arsel, fusese contractată să lucreze la baraje în 2007, dar a părăsit Libia în 2011 când au izbucnit luptele şi nu s-a mai întors. O parte din suma de 39 de milioane de dinari rezervată pentru întreţinerea barajului în 2003 a fost ulterior luată înapoi de la ministerul resurselor de apă. După ce compania a părăsit ţara, utilajele i-au fost furate, iar şantierul a fost abandonat, conform informaţiilor care au fost transmise premierului la o întâlnire cu reprezentanţii ministerului.
Orice anchetă ar trebui să examineze circumstanţele care au condus la arestarea principalului candidat la câştigarea alegerilor municipale din Derna, rezultând anularea alegerilor, programate pentru septembrie, şi lăsarea oraşului sub controlul oficialilor militari. Derna a trecut printr-o varietate de administraţii diferite, dar întreaga zonă este sub controlul Armatei Naţionale Libiene, condusă de generalul autoritar Khalifa Haftar şi de fiii săi.
Ajutorul internaţional a început să ajungă în oraş miercuri după-amiază, după întârzieri cauzate parţial de întreruperea accesului la internet şi de drumurile impracticabile. În total, salvatorii au reuşit să scoată miercuri 39 de persoane din dărâmături, inclusiv o întreagă familie. Reţelele de socializare, inclusiv Facebook, au fost folosite pentru a transmite locaţia celor care au nevoie de salvare.
Cetăţenii din Derna erau foarte conştienţi de ameninţarea reprezentată de starea barajelor şi a râului Wadi Derna care străbate oraşul.
Există acuzaţii că oficialii de la Direcţia de securitate a Armatei Naţionale Libiene ar putea încerca să acopere faptul că, atunci când furtuna Daniel a lovit duminică seara, oficialii săi au mers la televizor pentru a instrui cetăţenii să rămână în casele lor, în loc să dispună evacuarea.
Wolfram Lacquer, un specialist în Libia cu sediul în Germania, a spus totuşi că pare clar că poliţia locală s-a întâlnit cu primarul duminică, în timp ce furtuna se apropia şi că apoi au fost transmise mesaje în tot oraşul, cerând o evacuare a zonelor care ar putea fi afectate. ,dar apelul s-ar putea să fi fost primit cu reticenţă.
El susţine că se pare că nu s-a făcut nicio întreţinere la barajul cel mai apropiat de oraş din 2011, iar banii care au fost alocaţi nu au fost folosiţi. Mulţi antreprenori din străinătate nu s-au întors în Libia după 2011, fie pentru că vizau cereri de despăgubire, fie pentru că nu considerau ţara sigură.
„Deja, putem vedea că protagoniştii politici cheie – guvernele rivale şi Haftar – depun mult efort pentru a modela percepţiile publice cu privire la cine răspunde şi oferă asistenţă. Menfi, de exemplu, a cerut o anchetă cu privire la cauza prăbuşirii barajului pentru a acoperi orice dovadă a obstacolelor puse ajutoarelor destinate oraşului”, a spus Lacquer.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
