Consecinţe judiciare ale ”urgenţei naţionale” decretate de către Donald Trump în vederea construirii unui zid la frontiera mexicană se conturează deja, iar ele s-au materializat prin depunerea unei plângeri de către 16 state americane, relatează AFP.
Potrivit petiţionarilor, preşedintele Statelor Unite a ”aruncat ţara într-o criză constituţională prin fapta sa”.
În plângere - depusă luni la un tribunal federal în California - se arată că declararea urgenţei contravine unui număr de două dispoziţii constituţionale, şi anume celei care defineşte procedurile legislative şi celei care atribuie Congresului ultimul cuvânt de spus în domeniul finanţării publice.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Petiţionarii pun la îndoială caracterul urgenţei, pe baza unor date publicate de către departamente sau administraţii federale, precum vămile (CBP), care scriu că ”intrările ilegale sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 45 de ani”.
”Departamentul de Stat recunoaşte că nicio probă credibilă nu stabileşte că terorişti utilizează frontiera de sud pentru a pătrunde în Statele Unite. Datele federale confirmă că imigranţii au tendinţa de a comite mai puţin infracţiuni decât americanii născuţi în ţară”, se arată în text.
În plângere se arată, de asemenea, că Departamentul securităţii Interne a încălcat legea protecţiei mediului prin faptul că nu a evauat impactul asupra mediului al zidului în California şi New Mexic.
În recurs se formulează cererea de a se suspenda declararea urgenţei atât timp cât continuă bătălia judiciară, potrivit cotidianului The Washington Post (WP).
Încă de vineri, bastioanele democrate din New York şi California au anunţat că urmează să sesiseze tribunale. Lor li s-au alăturat în această iniţiativă alte 14 state - şi anume Colorado, Connecticut, Delaware, Hawai, Illinois, Maine, Maryland, Michigan, Minnesota, Nevada, New Jersey, New Mexico, Oregon şi Virginia.
În Congres, puternica Comisie Judiciară din cadrul Camerei Reprezentanţilor, aflată sub controlul democraţilor, a anunţat vineri deschiderea ”imediată” a unei anchete parlamentare.
CURTEA SUPREMĂ LA ORIZONT
Procurorul general al Californiei Xavier Becerra a declarat că statul său şi altele au dreptul să depună această plângere, deoarece altfel riscă să piardă bani destinaţi unor proiecte militare şi unor ajutoare de urgenţă în caz de catastrofă.
Potrivit procurorului, construirea acestui zid frotalier nu are niciun caracter urgent, iar ”cea mai bună dovadă se află probabil în spusele preşedintelui”.
California Attorney General Xavier Becerra: "President Trump got one thing right this morning about his declaration, when he said, 'I didn't have to do this.' He's right. He didn't have to do this. In fact, he can't do this." https://t.co/xb0BBhlx7T pic.twitter.com/5vsYU792xU
— ABC News (@ABC) February 15, 2019
Într-adevăr, în conferinţa de presă organizată după ce a luat această hotărâre, Donald Trump a tunat el însuşi: ”aş putea să fac zidul într-un timp mai îndelungat (...). Nu aveam nevoie să fac asta, dar prefer ca asta să meargă repede”.
În contextul în care candidaturile se multiplică în tabăra democrată în alagerile primare în vederea alegerilor prezidenţiale din 2020, republicanul speră să-şi galvanizeze baza electorală în problema imigraţiei. Iar o ”gherilă” judiciară poate contribui la acest lucru.
El a anticipat-o, în orice caz, şi a integrat încă de vineri proceduri judiciare împotriva declarării sale a urgenţei naţionale, preconizând inclusiv ce tribuanl avea să fie solicitat. ”Vom avea, eventual, o hotărâre proastă, iar apoi vom altă hotărâre proastă, iar apoi vom ajunge în faţa Curţii Supreme, unde avem o bună speranţă să avem o hotărâre echitabilă şi vom câştiga la Curtea Supremă”.
Încrederea sa în cea mai înaltă jurisdicţie a ţării se explică, fără îndoială, prin prezenţa judecătorilor conservatori pe care i-a numit în componenţa Curţii
PROMISIUNE ELECTORALĂ
În cazul în care nu va fi suspendată printr-o hotărţre a justiţiei, declararea urgenţei naţionale ar urma să-i permită lui Donald Trump să ocolească Congresul, în vederea deblocării findurilor federale - destinate Pentagonului - şi construirii zidului menit să oprească imigraţia clandestină.
În total - şi numărând şi cele 1,4 miliarde de dolari deblocate de Congres - el ar putea, potrivit Casei Albe, să dispună de aproximativ opt miliarde de dolari în vederea realizării uneia dintre principalele sale promisiuni de campanie.
Dezacordul între tabăra lui Trump şi democraţi a antrenat un "shutdown" (o închidere parţială a administraţiei) record de 35 de zile.
În afară de democraţi, mai mulţi senatori republicani au criticat declararea urgenţei, apreciind că ea creează un precedent periculos şi depăşeşte puterile Executivului.
Experţi în drept au criticat decizia preşedintelui. Însă legea din 1976 care a făcut-o posibilă ”nu dă vreo limită explicită a ceea censtituie sau nu o urgenţă naţională”, a declarat pentru AFP Jennifer Daskal, o profesioară de drept la American University.
Preşedinţi americani au recurs deja la această procedură, însă în faţa unor ameninţări care păreau mai imediate, precum republicanul George W. Bush după atentatele de la 11 septembrie 2001 sau democratul Barack Obama în plină epidemie de gripă H1N1.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
