Şeful diplomaţiei germane Heiko Maas a exprimat miercuri, într-o vizită la Ierusalim, ”îngrijorarea gravă” a Germaniei faţă de proiectul israelian de anexare a unor părţi ale Cisiordaniei ocupate, un ecou al unor îngrijorări puternice ale Uniunii Europene (UE), relatează AFP.
Într-o conferinţă de presă comună cu omologul său israelian Gabi Ashkenazi, la finalul unei întâlniri, Maas a anunţat că i-a prezentat ”poziţia germană şi îngrijorările grave (...) cu privire la eventualele consecinţe” ale acestui controversat proiect de anexare.
”Noi credem, la fel ca Uniunea Europeană că anexarea este incompatibilă cu dreptul internaţional”, a apreciat el, îndemnând la o reluare a negocierilor între israelieni şi palestinieni şi reiterând angajamentul Berlinului faţă de soluţia cu două state.
Vizita lui Maas, în contextul în care Germania preia de la 1 iulie preşedinţia semestrială a UE, este prima vizită a unui demnitar străin în Israel de la intrarea în funcţie, la jumătatea lui mai, a unui Guvern israelian de uniune.
”CONTRAPROPUNERE”
Tot de la 1 iulie, Guvernul Netanyahu urmează să-şi prezinte strategia în vederea transpuerii în faptă a planului administraţiei americane de pace în conflictul israeliano-palestinian.
Anunţat la sfârşitul lui ianuarie la Washington, planul american prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi coloniilor israeliene din Cisiordania ocupată de statul evreu de peste 50 de ani, din 1967, şi înfiinţarea unui stat palestinian pe un teritoriu amputat.
În cazul în care statul evreu anexează coloniile din Cisiordania ocupată, în care trăiesc 450.000 de colonişti între 2,7 milioane de plaestinieni, atunci ce vor face ţările europene? Vor impune sancţiuni Israelului? Vor recunoaşte o Palestină independentă?
UE - care se opune în mod deschis ”planului Trump” - a cerut Israelului să renunţe la anexare, însă fără să evoce eventuale represalii.
”Eu nu am prea multă stimă faţă de politica ce constă în formularea unor ameninţări, în timp ce nu s-a luat încă nicio decizie” de către Israel, a declarat Maas.
Planul american va fi ”urmat în mod responsabil, în coordonare completă” cu Washingtonul, apărându-se totodată ”interesele strategice” şi acordurile de pace ale israelului, a declarat Gabi Ashkénazi.
Statul evreu încearcă să evite o reacţie prea puternică a UE, pentru că Statele Unite sunt primul aliat diplomatic al statului evreu. Bruxellesul este principalul său partener comercial, iar chimburile au depăşit 30 de miliarde de euro anul trecut, potrivit unor date europene.
Anexarea se află de asemenea pe agenda unei întâlniri între Maas şi premierul Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării Benny Gantz.
Ministrul german nu vitează Ramallahul, sediul Autorităţii Palestiniene, în Cisiordania, din cauza din cauza ”timpului puţin” pe care-l are pentru vizita sa şi a măsurilor împotriva covid-19, au anunţat Berlinul şi Ierusalimul.
Însă Maas urmează să discute într-o videoconferinţă cu premierul palestinian Mohammed Shtayyeh de la Amman, în Iordania unde se întâlneşte cu ministrul iordanian de Externe Ayman Safadi, care a lansat deja o punere în gardă contra anexării.
”Pentru prima oară, aliaţii politici europeni discută despre sancţionarea Israelului”, a dat asigurări Shtayyeh, subliniind că dorete ca ”Israelul să simtă presiunea internaţională”.
Mohammed Shtayyeh a anunţat că Palestina a predat Cvartetului (UE, Onu, Rusia şi Statele Unite) o ”contrapropunere” la planul american.
Acest text prevede înfiinţarea unui ”stat palestinian suveran, independent şi demilitarizat”, a precizat el.
”NON-NEGOCIABIL”
În cadrul primei sale vizite în afara Europei de la începutul pandemiei covid-19, Heiko Maas a abordat de asemenea cu interlocutorii săi problema Iranului şi aliatului acestuia, Hezbollahul libanez, inamicii Israelului.
Statul evreu vrea ca orice ajutor internaţional acordat Libanului, care se confruntă cu o gravă criză economică, să fie condiţionat de o reducere a incluenţei mişcării şiite Hezbollah, au declarat pentru AFP surse israeliene.
În privinţa Iranului, Israelul îi îndeamnă pe europeni să urmeze exemplul Washingtonului şi să reimpună ”sancţiuni zdrobitoare” Teheranului.
Berlinul este, alături de Paris şi Londra, semnatarul Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, din care Statele Unite au ieşit în mai 2018 şi din care Teheranul se dezangajează treptat din mai 2019.
Maas a criticat miercuri îndemnurile Teheranului la distrugerea Israelului, ”al cărui drept de a exista nu este negociabil”, a declarat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
