Uniunea Europeană a transmis duminică că utilizarea violenţei împotriva manifestanţilor pro-europeni din Georgia este „inacceptabilă”, după o a treia noapte consecutivă de ciocniri cu poliţia, conform AFP.
„Este clar că utilizarea violenţei împotriva demonstranţilor paşnici nu este acceptabilă şi că guvernul georgian trebuie să respecte voinţa poporului georgian”, a declarat noul şef al diplomaţiei europene, Kaja Kallas, în timpul unei vizite la Kiev, Ucraina.
Georgia este bulversată de la alegerile parlamentare din 26 octombrie, care au fost câştigate de partidul de guvernământ Visul Georgian, dar denunţate de opoziţie ca fiind afectate de nereguli. Opoziţia acuză guvernul de autoritarism pro-rus.
Mii de manifestanţi proeuropeni au ieşit pe străzile din Tbilisi şi din alte oraşe din ţară în ultimele trei nopţi pentru a protesta faţă de decizia executivului de a amâna până în 2028 ambiţiile ţării de aderare la UE.
„Am votat pentru Uniunea Europeană, pentru libertate, pentru drepturile omului. Şi ce face guvernul nostru? Exact opusul”, s-a plâns sâmbătă Ani Bakhtouridzé, un manifestant în vârstă de 32 de ani.
Manifestanţii au fost dispersaţi cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene de către poliţie, care a arestat peste 150 de persoane.
Zeci de poliţişti au fost răniţi de proiectilele şi petardele aruncate de manifestanţi.
Ministerul de Interne a declarat sâmbătă că „acţiunile anumitor persoane prezente la manifestaţie au devenit violente la scurt timp după începerea acesteia” şi că poliţia va răspunde „în conformitate cu legea”.
„Izolare internaţională”
Serviciul special de investigaţii al Georgiei a anunţat că a deschis o anchetă cu privire la „acuzaţii de abuz de autoritate din partea forţelor de ordine prin violenţă împotriva demonstranţilor şi reprezentanţilor mass-media”.
În paralel cu protestele, sute de funcţionari publici, inclusiv din cadrul ministerelor Afacerilor Externe, apărării şi educaţiei, precum şi judecători, au emis declaraţii comune de protest.
Mai mult de o sută de şcoli şi universităţi şi-au suspendat activitatea.
Aproximativ 160 de diplomaţi georgieni au criticat, de asemenea, decizia guvernului, afirmând că aceasta este contrară Constituţiei şi va duce la „izolarea internaţională” a ţării. Mulţi ambasadori georgieni au demisionat în semn de protest.
Preşedinta pro-europeană al ţării, Salome Zurabişvili, care a rupt relaţiile cu partidul Visul Georgian, sprijină mişcarea de protest, dar are doar puteri limitate. Ea a dat asigurări că nu va părăsi funcţia la 14 decembrie, aşa cum era prevăzut.
„Atât timp cât nu vor exista noi alegeri şi un parlament care va alege un nou preşedinte după noi reguli, mandatul meu va continua', a declarat ea într-un interviu acordat în exclusivitate AFP.
Fostul diplomat francez, născut la Paris, a anunţat sâmbătă că a înfiinţat un „consiliu naţional” format din partide de opoziţie şi reprezentanţi ai societăţii civile, care va asigura „stabilitatea în această ţară”.
„Voi fi reprezentanta acestei tranziţii legitime şi stabile”, a spus ea.
Fraude electorale
Şefa diplomaţiei europene, care şi-a preluat postul duminică, a declarat că situaţia din Georgia are „consecinţe clare” asupra relaţiilor cu UE.
Kallas a explicat că au fost prezentate „opţiuni” celor 27 de state membre ale UE cu privire la modul de a răspunde, inclusiv prin impunerea de sancţiuni, şi că trebuie să se ajungă la un acord cu acest lucru.
Guvernul georgian acuză Bruxelles-ul de „şantaj”, dar susţine că intenţionează să adere la UE până în 2030.
După votul din octombrie, un grup de observatori electorali georgieni a afirmat că deţine dovezi ale unui sistem complex de fraudă electorală la scară largă.
Bruxelles-ul a cerut o anchetă cu privire la ceea ce a descris drept nereguli „grave”.
Deputaţii din partidul Visul Georgian au votat joi în unanimitate pentru ca Irakli Kobakhidze să rămână prim-ministru, chiar dacă opoziţia a boicotat parlamentul.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, „a condamnat utilizarea excesivă a forţei împotriva georgienilor care îşi exercitau libertatea de a manifesta”. „Am suspendat parteneriatul nostru strategic cu Georgia”, a adăugat el.
Biroul pentru drepturile omului al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a calificat acţiunile forţelor de securitate „în timpul demonstraţiilor paşnice” drept „foarte îngrijorătoare” şi „o încălcare gravă a dreptului la libertatea de întrunire paşnică”.
Franţa, Marea Britanie, Ucraina, Polonia, Suedia şi Lituania şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
