Fratele lui George Floyd a cerut ONU ”să-i ajute pe americanii de culoare”, într-o dezbatere la ONU în cursul căreia Înaltul Comisar OnU pentru Drepturile Omului Michelle Bachelet a pledat în favoarea unor reparaţii după ”secole” de violenţe rasiale, relatează AFP.
Această discuţie despre rasism şi violenţele poliţiei, convocată la solicitarea ţărilor africane, continuă joi în Consiliul ONU al Drepturilor Omului, o instanţă pe care Statele Unite au părăsit-o în 2018.
Reuniuena are loc în urma unei mişcări istorice care zguduie Statele Unite după moartea, la 25 mai, a Minneapolis, în Minesotta, a lui George Floyd, un afroamerican în vârstă de 46 de ani, asfixiat de către un poliţist alb.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Aveţi puterea să ne ajutaţi să obţinem dreptate”, a declarat fratele său, Philonise Floyd, într-un mesaj video pe un ton foarte combativ, difuzat în cursul reuniunii, la Geneva, cerând o ”comisie de anchetă independentă cu privire la persoanele de culoare ucise de poliţia Statelor Unite şi violenţele împotriva manifestanţilor paşnici”.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Michelle Bachelet a denunţat un ”act de brutalitate gratuit” care simbolizează ”rasismul sistemic”.
Această dezbatere intervine după lansarea, marţi, de către preşedintele Donald Trump, a unei reforme limitate a poliţiei, printr-un decret care interzice controversatele prize prin strangulare, mai puţin în cazul în care viaţa poliţistului este în pericol. Aceste măsuri nu-i mulţumesc însă deloc pe manifestanţii americani, care reclamă, între altele, o interzicere, pur şi simplu, a acestor prize.
Fără să menţioneze Statele Unite, Bachelet a denunţat ”violenţa rasială sistemică şi practicile poliţiste discriminatorii din prezent”, deplângând ”incapacitatea de a recunoaşte şi înfrunta moştenirea comerţului cu sclavi şi coloniasmul”.
”Trebuie să amendăm onorabil secole de violenţe şi discriminare prin prezentarea oficială a unor scuze, procesul adevărului şi reparaţii sub diverse forme”, a declarat ea.
Înaintea deschiderii dezbaterii, aproximativ 20 de funcţionari ONU de origine sau descendenţă africană - între care directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) Tedros Adhanom Ghebreyesus - au semnat în nume personal o declaraţie prin care susţin că ”simpla condamnare a exprimpărilor şi actelor de rasism nu este suficientă”.
”TRANSPARENŢĂ”
Consiliul se pronunţă joi asupra unui proiect al unei rezoluţii prezentat de grupul african, care condamnă ”practicile rasiale discriminatorii şi violente ale forţelor de ordine împotriva africanilor şi persoanelor de origine africană şi rasismul endemic structural al sistemului penal în Statele Unite şi în alte părţi ale lumii”.
În versiunea sa iniţială, textul cerea înfiinţarea unei comisii de anchetă internaţionale independente, o structură de nivel înalt, rezervată în general marilor crize, precum Războul din Siria.
O nouă versiune a textului se limitează să-i ceară lui Michelle Bachelet "să stabilească faptele şi circumstanţele relative rasismului sistemic, presupuselor încălcări ale dreptului internaţional în domeniul drepturilor omului şi rele tratamente aplicate africanilor şi persoanelor de origine africană”.
Andrew Bremberg, ambasadorul Statelor Unite la ONU la Geneva, a subliniat ”transparenţa” de care dă dovadă ţara sa în domeniul luptei împotriva discriminării şi nedreptăţii rasiale, citând reforma poliţiei lansată de Trump.
Numeroase ţări au recunoscut miercuri, la Geneva, că rasismul nu priveşte doar Statele Unite. Unele ţări, ca Australia, şi-au exprimat susţinerea faţă de Statele Unite şi şi-au exprimat încrederea în justiţia americană, în timp ce reprezentantul Japoniei a îndemnat la evitarea transformării subiectului într-o ”confruntare”.
”PUNCTUL DIN CARE NU EXISTĂ ÎNTOARCERE”
Este necesar ”să se apropie poliţia şi comunităţile, nu să se îndepărteze”, a subliniat marţi Trump, subliniindu-şi voinţa de a restaura ”legea şi ordinea”.
Numai ”un foare mic” număr de agenţi comite fapte, a insistat el în declaraţii care au îmbrăcat unoeri forma unui discurs de campanie.
Trump a deplâns moartea lui George Floyd şi altor victime de culoare, însă el s-a eschivat, de la începutul manifestaţiilor, de la dezbaterea cu privire la rasism.
Preşedintele american are doar o putere limitată asupra serviciilor de poliţie, care se află în subordinea statelor şi oraşelor.
Fără să aştepte administraţia lui Trump sau Congresul, mai multe oraşe au interzis practici poliţiste controversate după moartea lui George Floyd.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
