Franţa îşi prezintă strategia în domeniul securităţii cibernetice, la câteva luni după Bruxelles, în urma uneimultiploicări a unor atacuri cibernetice de tip ransomware vizând spitale, în plină pandemie covid-19, relatează Euronews.
În total ”27 de atacuri cibernetice majore” au fost comise în 2020, iar ”în 2021 a avit loc loc un (atac cibernetic) pe săptămână”, a anunţat secretarul de stat însărcinatcu Tranziţia Digitală, Cédric O.
Spitalul din Villefranche-sur-Saône, în Rhône, a fost atacat zilele trecute, iar cel din Dax, în Landes, săptămâna trecută.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Sistemele informatice ale acestor spitale au rămas paralizate în aşteptarea plăţii răscumpărării, iar atacurile vizând spitale sunt tot mai frecvente de la începutul pandeniei covid-19.
În contextul în care întreaga societate şi economia franceze sunt vizate de această ameninţare, preşedintele francez Emmanuel Macron prezintă joi strategia franceză în domeniul securităţii cibernetice, care are ca obiectiv o consolidare a sectorului în Franţa şi o reducere a actorilor străni, care reprezintă o treime din piaţa franceză.
Statul francez intenţionează să mobiilizeze un miliard de euro în vederea unei triplări a cifrei de afaceri a filierei şi să dubleze efectivele până în 2025.
În centrul acestei ambiţii se află "Campus Cyber", care urmează să reunească, pe o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi în La Défense aprocimativ 60 de actori-cheie din sector - grupuri mari, start-up-uri, actori publici, organisme de formare, actori din cadrul cercetării şi asociaţii.
Efectivele Agenţiei Naţionale franceze pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), care ajută instituţiile să-şi consolideze securitatea, urmează să crească la 600 de oameni la sfârşitul lui 2021, de la 400 în 2017.
Atacurile cibernetice vizând organizaţii au crescut de patru ori în 2020, o tendinţă care afectează ”toţi actorii şi toate ţările”, subliniază Palatul Elysée.
O creştere cu 255% a atacurilor de tip ransomware s-a înregistrat în Franţa, în 2020, în sfera publică.
Întreprinderi ca grupul informatic Sopra Steria estimează costuri de aproximativ 50 de milioane de euro.
În cadrul poliţiei şi jandarmeriei exstă deja unităţi specializate, dar şi un parchet specializat în inculparea infractorilor cibernetici, însă autorii atacurilor sunt adesea foarte bine organizaţi şi folosesc servere multiple, iar uneori sunt pirataţi, la rândul lor.
STRATEGIE EUROPEANĂ
La nivel european, ameninţarea este de asemenea reală.
În 2019, 450 de atacuri cibernetice au vizat infrastructuri europene cruciale, mai ales în sectoarele financiar şi energetic.
În decembrie, Agenţia Europeanăa Medicamentului (EMA) a fost victima unui atac cibernetic, în timp ce delibera cu privire la autorizarea de urgenţă a unor vaccinuri împotriva covid-19.
Bruxellesul vrea, astfel să treacă la ofensivă, iar Comisia Europeană (CE) a prezentat în decembrie o nouă strategie în lupta împotriva atacurilor cibernetice, prin reactualizarea unei directive din 2016 cu privire la ”consolidarea obligaţiilor structurilor sensible precum spitalele, reţelele energetice, reţelele de transport sau laboratoarele de cercetare.
Bruxellesul vrea totodată să folosească inteligenţa artificială în detectarea atacurlor într-un stadiu timpuriu şi să creeze un ”veritabil scut în securitatea cibernetică”.
Comisia doreşte, de asemenea, să-şi consolideze regimul sancţiunilor cu privire la atacuri cibernetice comise din afara Uniunii Europene.
Sancţiuni - precum blocarea activelor şi interdicia intrării în UE - au fost aplicate deja unui număr de opt persoane şi patru entităţi originare din Rusia şi China.
Însă statelor le revine sarcina să decidă investiţiile necesare, cheia războiului cibernetic.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
