Franţa şi Austria au smuls miercuri Cehiei şi Slovaciei un acord de principiu în vederea înăspririi, până în octombrie, a directivei europene cu privire la munca detaşată, catalogată drept o ”trădare a spiritului european” în forma ei actală de către Emmanuel Macron, scrie AFP.
Conturul acestui acord rămâne neclar, însă ”ne-am pus în acţiue voinţa de a găsi un adevărat compromis în octombrie”, data unui summit social european pe acest subiect, a anunţat preşedintele francez la finalul unei întâlniri cu şefii guvernelor austriac, ceh şi slovac la Salzburg, în Austria.
Susţinut puternic de Germania, şeful statului francez, care vine joi în România şi se duce vineri în Bulgaria, speră să convingă suficiente ţări, mai ales în Europa de Est, cu scopul de a obţine o majoritate cu privire la o reformă.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Parisul, Berlinul şi Viena consideră că directiva favorizează dumpingul social în favoarea ţărilor din Europa de Est, prin impozite pe salarii mai mici.
Franţa şi Austria - o ţară foarte îngrijorată de afluxul muncitorilor detaşaţi şi în care extrema dreaptă este susceptibilă să intre la guvernare după alegerile legislative din octombrie - şi-au afişat ”alinierea perfectă” în acest dosar.
”Libera circulaţie a muncitorilor în UE nu are ca scop să favorizeze ţările care promovează drepturi sociale mai mici”, a subliniat Macron. ”Acest lucru alimentează, în ţările noastre, populismul şi erodează încrederea în proiectul european”.
Ajungerea la un acord între Cei 27 va fi ”o veste bună pentru UE”, a recunoscut premierul slovac Robert Fico.
El şi-a exprimat însă dorinţa asocierii Poloniei şi Ungariei, care susţin o linie dură în dosar, în numele unităţii Grupului de la Vişegrad (V4), din care fac parte Varşovia, Budapesta, Praga şi Bratislava.
În pofida acestui dezacord, Macron a salutat o ”adevărată transformare” a atitudinii cehiei şi Slovaciei, care în mai s-au opus orcărei reforme.
”Este un acord foarte important şi care nu este deloc câştigat”, a subliniat Elysée.
SOCIETĂŢI ”CUTII POŞTALE”
Datând din 1996, directiva permite unei întreprinderi din UE să-şi trimită cu titlu provizoriu, în alte state membre, un salariat şi să continue să plătească cotizaţii sociale în ţara de origine.
Menit să faciliteze schimburi între state cu un nivel de trai comparabil, sistemul a condus la abuzuri şi s-a transformat într-un instrument de dumping social după ce UE s-a extins, începând din 2004, la ţări din Europa de Est, cu cotizaţii mai mici, potrivit susţinătorilor reformei.
”Utilitatea lui constă în optimizarea disfuncţionalităţilor sociale în cadrul UE”, a apreciat Macron, îndemnând, invers, la o ”convergenţă” a nivelului de trai al noilor state membre cu cel din Occident.
Franţa vrea să limiteze durata acestor detaşări la 12 luni, pe o perioadă de doi ani, în contextul în care Comisia Europeană (CE) propunea, în mai, o limitare la doi ani.
Parisul vrea să lupte, de asemenea, împotriva fraudelor, precum societăţi ”cutii poştale” fals domicilate în ţările din Europa de Est, printr-o consolidare a controlalelor.
La sfârşitul lui mai, abia ales, Emmanuel Macron a blocat un vot, la Bruxelles, asupra unei reforme pe care o considera prea slabă.
Franţa este deplin susţinută de Austria, care a pledat în favoarea unei limitări la şase luni şi consideră reforma ”urgentă”.
”În contextul în care noi am creat locuri de muncă”, şomajul nu a scăzut proporţional, ”din cauza muncitorilor străini”, a subliniat Cancelaria austriacă.
Polonia şi Ungaria - mari trimiţătoare de muncitorii detaşaţi - rămân în ceea ce le priveşte extrem de ostile oricărei reforme.
Însă aceasta ar putea să fie adoptată în pofida acestor ţări, deoarece ea necesită o hotărâre doar cu o majoritate calificată şi nu în unanimitate.
Preşedintele CE Jean-Claude Juncker a salutat, miercuri, ”eforturile” lui Macron de ”apropiere a poziţiilor”, a declarat miercuri un purtător de cuvânt.
Franţa ar vrea totodată ca reforma să se aplice tramsportatorilor rutieri, ceea ce i-a înfuriat pe profesioniştii români şi bulgari.
Această poziţie provoacă de asemenea reticenţe în Spania şi Portugalia.
În vederea obţinerii unui acord, Parisul s-a declarat pregătit să accepte ca acest sector să facă obiectul unor negocieri separate, anul viitor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
