Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a fost eliberat, după semnarea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a fost eliberat, după 12 ani, un judecător american semnând, miercuri dimineaţă, acordul său neaşteptat de recunoaştere a vinovăţiei.

Potrivit CNN, Assange a ieşit din sala de judecată ca un om liber, în soarele strălucitor din Saipan, ridicând o mână în faţa unui grup de reprezentanţi ai presei mondiale, înainte de a pleca cu maşina spre aeroport pentru a prinde un zbor spre capitala australiană Canberra în cursul zilei de miercuri.

Luând cuvântul în faţa tribunalului, avocatul american al lui Assange, Barry Pollack, a declarat că acesta "a suferit enorm în lupta sa pentru libertatea de exprimare şi libertatea presei".

Într-o turnură uimitoare a evenimentelor, australianul în vârstă de 52 de ani a fost eliberat dintr-o închisoare de înaltă securitate din Londra, luni după-amiază, şi se îmbarcase deja într-un avion privat pentru a părăsi Regatul Unit înainte ca lumea să afle de acordul său cu guvernul american.

El a apărut într-o sală de judecată americană din Insulele Mariane de Nord pentru a oficializa acordul, pledând oficial vinovat de conspiraţie ilegală pentru obţinerea şi diseminarea de informaţii clasificate în legătură cu presupusul său rol într-una dintre cele mai mari încălcări ale prevederilor privind materialele clasificate din istoria militară a SUA.

"Sunt, de fapt, vinovat de acuzaţie", a declarat Assange în faţa instanţei din Saipan.

Lanţul insular îndepărtat din Pacific este un teritoriu al SUA, situat la aproximativ 6.000 de kilometri vest de Hawaii.

Assange - care a nutrit mult timp o neîncredere profundă faţă de SUA, mergând chiar până la a le acuza că ar fi pus la cale asasinarea sa - a ezitat să pună piciorul pe teritoriul continental al SUA, astfel că procurorii au solicitat ca toate procedurile să aibă loc într-o zi la un tribunal federal american cu sediul în Saipan, cea mai mare insulă şi capitala Insulelor Mariane de Nord.

Procurorii Departamentului de Justiţie au declarat, de asemenea, că instanţa din insule are sens din punct de vedere logistic, deoarece este mai aproape de Australia, unde Assange va călători în cele din urmă după încheierea luptei sale juridice.

La începutul audierii, judecătorul i-a reamintit lui Assange că s-a întors în Statele Unite şi că acest tribunal este "cel mai mic, cel mai tânăr şi cel mai îndepărtat de capitala ţării". Assange părea relaxat în sala de judecată, purtând un sacou negru şi o cravată maro, în timp ce se afla alături de avocaţii săi.

Rugat de judecătoarea Ramona Manglona să descrie ce a făcut pentru a fi inculpat, Assange a spus: "Lucrând ca jurnalist, mi-am încurajat sursa să furnizeze informaţii despre care se spunea că sunt clasificate pentru a publica acele informaţii. Cred că Primul Amendament a protejat această activitate... Cred că Primul Amendament şi Espionage Act sunt în contradicţie, dar accept că ar fi dificil să câştig un astfel de caz având în vedere toate aceste circumstanţe".

La pronunţarea sentinţei, judecătoarea a declarat că Assange are dreptul la un credit pentru perioada executată pentru încarcerarea sa la o închisoare britanică.

"Se pare că pedeapsa dvs. de 62 de luni de închisoare este corectă şi rezonabilă", a spus Manglona. "Veţi putea ieşi din această sală de judecată ca un om liber", a adăugat.

Kevin Rudd, ambasadorul Australiei în SUA şi fost prim-ministru, a urmărit procedurile în sala de judecată.

Assange şi site-ul său de denunţători au devenit proeminenţi la nivel mondial în 2010, după o serie de scurgeri de informaţii de la Chelsea Manning, fost analist de informaţii al armatei, legate de războaiele din Irak şi Afganistan.

Site-ul a postat o înregistrare video care arată un elicopter militar american trăgând şi ucigând doi jurnalişti şi mai mulţi civili irakieni în 2007. Câteva luni mai târziu, a dezvăluit mai mult de 90.000 de documente clasificate privind războiul din Afganistan, datând din 2004.

Mai târziu, în 2010, acesta a fost căutat în Suedia pentru a răspunde la întrebări cu privire la acuzaţiile de agresiune sexuală care au apărut.

Doi ani mai târziu, Assange a solicitat azil politic în cadrul ambasadei ecuadoriene din vestul Londrei. El a rămas acolo timp de aproape şapte ani, până când Poliţia Metropolitană a intrat în adăpostul său în 2019, acţionând în baza unui mandat de extrădare emis de Departamentul de Justiţie al SUA. Ofiţerii britanici s-au mutat acolo după ce Ecuadorul i-a retras azilul şi a invitat autorităţile în ambasadă, citând comportamentul rău al lui Assange.

Timp de ani de zile, SUA au susţinut că autoproclamatul campion al libertăţii de exprimare a pus în pericol vieţi şi a reprezentat o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Iniţial, Assange s-a confruntat cu 18 acuzaţii penale legate de publicarea de către organizaţia sa a unor cantităţi masive de informaţii sensibile în domeniul public.

În schimb, ca parte a acordului negociat cu Departamentul de Justiţie, Assange a pledat vinovat pentru o singură acuzaţie penală.

Pedeapsa sa a fost de 62 de luni de închisoare, însă acesta nu va petrece niciun timp în spatele gratiilor în SUA, deoarece sentinţa echivalează cu cei cinci ani în care s-a opus extrădării în timp ce era încarcerat la închisoarea Belmarsh din Londra.

Acordul negociat cu SUA este actul final al unei drame juridice de 14 ani, care s-a întins pe mai multe continente, deşi nu a fost imediat clar de ce s-a ajuns acum la o rezoluţie.

Oficialii australieni au insistat asupra unghiurilor diplomatice de ceva timp. S-a crezut în general că prim-ministrul Anthony Albanese a ridicat cazul lui Assange atunci când a vizitat Casa Albă în octombrie anul trecut.

Vorbind marţi în Parlament, liderul australian a declarat: "Indiferent de opiniile pe care oamenii le au cu privire la activităţile domnului Assange, cazul a trenat prea mult. Continuarea încarcerării sale nu are nimic de câştigat şi dorim ca acesta să fie adus acasă, în Australia".

Preşedintele SUA, Joe Biden, a făcut aluzie în ultimele luni la o posibilă înţelegere promovată de oficiali ai guvernului australian pentru returnarea lui Assange în Australia. Cu toate acestea, administraţia s-a distanţat marţi de aceste evoluţii.

Adrienne Watson, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate, a declarat marţi pentru CNN: "Aceasta a fost o decizie independentă luată de Departamentul de Justiţie şi nu a existat nicio implicare a Casei Albe în decizia privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei".

În orice caz, soţia lui Assange, Stella, a declarat marţi că a fost "exaltată" la vestea că soţul ei a fost eliberat din Belmarsh.

"Sincer, este pur şi simplu incredibil. Nu ştiu ce să zic. Mă simt de parcă nu ar fi real", a declarat ea pentru emisiunea Today de la BBC Radio 4. Ea a vorbit din Australia, unde a zburat cu cei doi copii ai lor duminică dimineaţă, înainte de eliberarea lui Assange.

Fratele vitreg al lui Assange, Gabriel Shipton, a declarat pentru CNN că "este o zi importantă" pentru Assange, acum că a fost eliberat dintr-o închisoare britanică după ce a acceptat înţelegerea cu SUA. El a adăugat că munca fratelui său a schimbat lumea. El a spus că Assange este "încântat să fie din nou un om liber" şi aşteaptă cu nerăbdare să facă lucruri normale pe care nu le-a putut face după ce a fost ţinut într-o închisoare de maximă securitate în ultimii cinci ani. El a spus că fratelui său îi place să observe păsările australiene, să înoate în ocean şi să împartă masa cu soţia şi copiii săi.

"Munca WikiLeaks şi munca pe care a făcut-o Julian - este istorică acum", a spus Shipton.

"Videoclipul cu crima colaterală în care jurnaliştii Reuters au fost ucişi de un elicopter de luptă în Bagdad. Cred că acestea sunt momente istorice, publicaţii istorice care au făcut înconjurul lumii, tortura din Guantanamo Bay, precum şi corupţia din sistemul bancar, deversarea deşeurilor toxice. Aceasta este o moştenire a WikiLeaks şi a lui Julian Assange", a adăugat el.

Odată ce fondatorul WikiLeaks va ateriza în Australia, un lucru pe lista sa de lucruri de făcut va fi să plătească guvernului său pentru drumul spre casă. Assange va datora 520.000 de dolari pentru zborul charter, potrivit campaniei internaţionale care a cerut eliberarea sa.

Pentru a acoperi cheltuielile presupuse, precum şi alte fonduri pentru recuperarea sa, campania a lansat un apel, solicitând donaţii susţinătorilor.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.