Filantropistul George Soros a fost numit de Financial Times (FT) drept personalitatea anului, fiind caracterizat de publicaţie ca „un bastion al democraţiei liberale şi al unei societăţi deschise”. Financial Times consideră că Soros s-a folosit de filantropie timp de trei decenii pentru a se lupta cu totalitarismul, rasismul şi intoleranţa. Prin munca sa pentru deschidere, libertatea presei şi drepturile omului, el a atras furia regimurilor totalitare şi din ce în ce mai mult a populiştilor care câştigă tot mai mult teren, în mod special în Europa.
„Sunt învinovăţit pentru toate, inclusiv că aş fi Antihristul”, se plânge Soros într-un interviu acordat FT. „Mi-aş fi dorit să nu am atât de mulţi duşmani, dar îl iau ca pe un indiciu că fac ceva bun”, a adăugat el.
Nu trece o zi, subliniază FT, fără să apară o nouă teorie a conspiraţiei legată de Soros, cele mai multe dintre ele fiind antisemite. Aceste atacuri au început să vină şi de la politicieni importanţi, precum preşedintele american Donald Trump, care l-a atacat pe Soros pentru că ar fi finanţat caravana de imigranţi din America Centrală şi că ar fi inspirat atacul din sinagoga din Pittsburgh din octombrie.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În Ungaria, premierul de extremă-dreapta Viktor Orban l-a acuzat pe Soros că se află în spatele unui plan ascuns al Uniunii Europene de a inunda continentul cu imigranţi. Luna aceasta, Universitatea Central Europeană, înfiinţată de Soros la Budapesta, a fost forţată să îşi mute unele cursuri la Viena, în ceea ce a descris ca fiind „o zi întunecată” pentru Europa.
În Marea Britanie el este criticat pentru că ar fi „stricat Banca Angliei” şi pentru că susţine campaniile pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană.
Născut într-o familie de evrei în Ungaria, George Soros avea 14 ani când naziştii au invadat ţara în 1944. El a supravieţuit ocupării germane folosindu-se de acte false. Familia sa s-a despărţit ulterior şi George a fost trimis să trăiască cu un oficial din agricultură, prefăcându-se că este finul său. El l-a însoţit pe oficial în vizitele sale atunci când făcea inventarul proprietăţilor evreieşti confiscate, dând astfel naştere zvonurilor că ar fi colaborat cu naziştii. Ulterior, în timp ce comuniştii îşi consolidau puterea în Ungaria, la vârsta de 17 ani, el s-a hotărât să scape fugind la Londra, unde a lucrat ca ospătar. Studiind la London School of Econimics, a fost influenţat de filosoful Karl Popper şi de ideea sa că doar o societate democrată şi deschisă s-ar putea dezvolta corespunzător. Această idee a stat la baza tuturor activităţilor sale filantropice, prin care a susţinut democraţia pe parcursul vieţii.
Moştenind ambiţia de la tatăl său, Soros a intrat în lumea Wall Street-ului în anii 1950, devenind ulterior unul dintre cei mai de succes speculanţi. Soros a devenit cunoscut pe scena internaţională în 1992 când a pariat împotriva lirei sterline a Marii Britanii, ceea ce a contribuit la ieşirea Regatului Unit din Mecanismul European de Rate de Schimb în aşa-numita „miercurea neagră”. Soros a făcut atunci un profit de un miliard de dolari.
La acea vreme, Soros începuse deja să se împrietenească şi să susţină disidenţii din blocul estic al Europei, înfiinţând în Ungaria Open Society Foundation în 1984, o societate al cărei beneficiar a fost printre alţii chiar premierul de astăzi al Ungariei, Viktor Orban. Activităţile sale filantropice s-au intensificat după Războiul Rece prin susţinerea comunităţii de romi în Europa şi mai recent a minorităţii Rohingya în Myanmar, printre altele. Soros susţine că nu şi-a dorit niciodată să ocupe o funcţie publică pentru că nu consideră că ar fi potrivit într-un astfel de domeniu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
