Uniunea Europeană se află într-o situaţie critică, iar problemele cu care se confruntă nu pot fi soluţionate într-o singură întâlnire, a declarat cancelarul german Angela Merkel la sosirea summitul UE de la Bratislava, care vizează să găsească o cale de urmat după Brexit, relatează Reuters şi AFP.
"Ideea este să nu aşteptăm pur şi simplu la o soluţionare a problemelor Europei de la un singur summit - ne aflăm într-o situaţie critică -, ci mai degrabă să arătăm prin fapte că putem face mai bine", a avertizat Merkel în faţa presei.
UE se află într-o situaţie critică şi este ameninţată de dislocare, au avertizat vineri Germania şi Franţa în cadrul summitului de la Bratislava, menit să traseze conturul unei Europe fără Marea Britanie, scrie AFP.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Reuniţi într-un castel situat pe un deal de pe malul Dunării, Cei 27 vor să se înţeleagă asupra unei agende în vederea relansării proiectului european, în contextul în care îndemnurile de a strânge rândurile se lovesc de divergenţe profunde.
Merkel a citat ca priorităţi lupta împotriva terorismului şi apărarea.
Preşedintele francez François Hollande a afişat aceeaşi gravitate.
"Fie este dislocarea, fie este diluarea, fie este, din contră, o voinţă comună de a da un proiect Europei. Acesta este ceea ce eu numesc un nou impuls", a subliniat Hollande.
Liderii europeni, aflaţi sub presiune, este necesar să poarte "o discuţie foarte onestă despre starea în care se află UE", a îndemnat gazda întâlnirii, premierul slovac Robert Fico, care a stabilit ca obiectiv ca vineri să se ajungă la o "foaie de parcurs" pentru următoarele şase luni.
Unul dintre subiectele majore, impus de cuplul franco-german, este relansarea Apărării europene, pe care pare să şi-o dorească toate ţările.
Franţa "face efortul principal pentru Apărarea europeană", însă "ea nu poate să fie singură", a avertizat Hollande, apreciind că "dacă Statele Unite aleg să se îndepărteze, Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură".
Parisul şi Berlinul au decis să expună la Bratislava o iniţiativă comună în vederea declanşării unor operaţiuni externe UE mai uşor şi să obţină finanţări europene mai mari.
Plecarea Marii Britanii, care a privilegiat întotdeauna cadrul NATO, oferă o şansă în vederea avansării pe această temă, subliniază surse diplomatice, într-un context în care Europa este înconjurată de crize, războaie şi terorism.
Comisia Europeană propune "resurse militare comune", "un cartier general unic" şi crearea "până la sfârşitul anului" a unui fond european în vederea stimulării cercetării şi inovaţiei în industria Apărării.
"Pentru moment nu există un Stat Major operaţional, ci doar un Comitet Militar al Celor 28", subliniază o sursă diplomatică franceză.
Tot în domeniul securităţii, consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE face de-acum obiectul unui consens.
Negocierea divorţului cu Londra nu se află pe agenda summitului, însă liderii europeni abordează subiectul în timpul dejunului, într-o croazieră pe Dunăre, al cărei nivel prea scăzut i-a privat de o parte a programului cultural.
Ei urmează să reafirme poziţia colectivă a Celor 27 de a nu angaja vreo negociere cu britanicii atât timp cât aceştia nu vor fi declanşat procedura.
Însă Bratislava ar putea cu greu să-i facă să uite despre celelalte divergenţe pe care le au. "Niciodată n-am mai văzut o fragmentare şi atât de puţină convergenţă în Uniunea noastră", a recunoscut miercuri preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în faţa deputaţilor europeni în "discursul despre starea Uniunii" pe care l-a susţinut la Strasbourg.
Subiecte ca muncitorii detaşaţi sau repartizarea refugiaţilor în UE rămân extrem de conflictuale.
Ţările din Grupul de la Vişegrad (V4 - Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria), care se află printre cei mai vocali contestatari ai proiectelor europene de primire a refugiaţilor, apreciază că este necesară revizuirea modului în care funcţionează o Europă prea dominată de anumite ţări mari.
Ţări ca Grecia, Franţa şi Italia, care s-au reunit la Atena săptămâna trecută, insistă asupra împărţirii poverii migraţiei şi slăbirea austerităţii bugetare.
Recentul îndemn al şefului diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn de excludere a Ungariei din UE pentru încălcarea valorilor fundamentale a ilustrat de asemenea fisurile blocului.
"Aceasta nu este pozi'ia Guvernului meu", a temperat vineri, la Bratislava, şeful Guvernului luxemburghez Xavier Bettel.
"Ne aflăm în jurul unei mese, suntem în familie, discutăm probleme în familie, încercăm să găsim soluţii", a adăugat el.
Premierul ungar Viktor Orban a cerut, în schimb, "tratarea cu respect a ungurilor", La finalul unei întâlniri cu preşedintele Parlamentului European Martin Schulz, foarte critic la adresa premierului populist.
"Noi iniţiem un proces" la Bratislava, a insistat un reprezentant european, subliniind astfel că nu trebuie să se aştepte prea mult de la această reuniune informală, organizată în mod neobişnuit în afara Bruxellesului.
Către alt summit - prevăzut la Roma, în martie 2017, cu ocazia marcării a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al construcţiei europene - sunt trimise deciziile importante.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
