Mişcarea cetăţenească de protest din România, care nu tolerează corupţia, revendică valorile democratice ale Uniunii Europene, relatează Euronews, precizând că manifestaţiile sunt fără precedent de la căderea comunismului.
“De obicei, România este la frontiera de est a Uniunii Europene, dar, din când în când, ne aflăm în centru, în inima acesteia, iar acest lucru se întâmplă acum. Cred că oamenii, în ziua de astăzi, împărtăşesc valorile comune ale Uniunii Europene şi cred că acesta este un mesaj puternic pentru întreaga lume, inclusiv pentru vecinii noştri”, explică analistul Dan Ionescu pentru televiziunea paneuropeană.
Membră a UE din 2007, România, alături de Bulgaria, face obiectul unei monitorizări anuale din partea UE, pentru a lupta mai bine împotriva corupţiei endemice.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În urma unei Ordonanţe de Urgenţă controversate, adoptată în noaptea de 31 ianuarie, Comisia Europeană a criticat măsurile Guvernului român şi a cerut Bucureştiului să nu facă paşi în spate în lupta împotriva corupţiei.
Acest lucru nu a fost suficient pentru manifestanţi, chiar dacă, ulterior, Guvernul a abrogat ordonanţa.
“Ne simţim puţin încurajaţi, dar vrem mai mult decât simple cuvinte. Şi nu ştiu cum poate interveni Uniunea Europeană în România, pentru că, în prezent, politicienii români ne spun că nu mai vor UE în România, iar retorica lor este bazată pe naţionalism, spun că România ar trebui să îndepărteze pe cât de mult posibil de Uniunea Europeană. Iar noi suntem împotriva acestui lucru!”, spune nervos Bogdan, un consilier financiar în vârstă de 27 de ani.
De la Bucureşti, manifestanţii lansează, politicos, un SOS către Uniunea Europeană, scrie Euronews pe site.
“Vrem ca Uniunea Europeană să ne ajute în această problemă a corupţiei, pentru că nu ne mai simţim reprezentaţi în Guvernul nostru, în Parlamentul nostru, nu mai avem reprezentare. Chiar dacă Uniunea Europeană spune că vrea să ne ajute, păstrează distanţa, ne lasă să ne gestionăm singuri. Nu putem să gestionăm acest lucru, nu mai putem să îl gestionăm în această ţară. În toate ţările din Europa unde am mers, am văzut state dezvoltate, infrastructură, spitale, vreau acest lucru pentru ţara mea, nu în 10 ani, acum!”, subliniază Alexandru, angajat în telecomunicaţii.
O hotărâre rară, care are ecou, scriu jurnaliştii postului de televiziune, care amintesc că, în 2013, mobilizarea cetăţenilor români a oprit proiectul de minerit Roşia Montană, iar la sfârşitul lui 2015, a dus la căderea Guvernului, după incendiul de la clubul Colectiv, soldat cu 64 de morţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
