Puciul eşuat de anul trecut din Turcia l-a ajutat pe Recep Tayyp Erdogan să-şi consolideze puterea, iar în contextul în care Guvernul său prezintă marcarea unui an de la tentativa de lovitură de stat drept o sărbătoare a democraţiei, opoziţia avertizează împotriva unei dictaturi, scrie DPA.
În acea seară blândă de vară, înainte de weekend, avioane militare au început să bombardeze ţinte în Ankara, iar tancuri au ieşit pe străzile din Istanbul şi militari au tras în civili.
Elemente din armata turcă au pornit o lovitură de stat împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Era 15 iulie, acum un an.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În anul care a trecut au avut loc schimbări majore în Turcia. Erdogan este mai puternic ca niciodată, iar el şi Partidul Dezvoltării şi Justiţiei (AKP, islamo-conservator) folosesc marcarea unui an de la puciul eşuat ca pe o demonstraţie a acestei autorităţi.
Începând de marţi, festivităţi care marchează evenimentul ce a avut loc cu un an în urmă se desfăşoară în întreaga ţară.
Punctul culminant este discursul lui Erdogan, prevăzut în noaptea de sâmbătă spre duminică, în Parlamentul de la Ankara, începând de la ora locală 2.32 (şi ora României) - momentul în care puciştii au bombardat clădirea.
Un îndemn special la rugăciune va fi lansat din minaretele celor aproximativ 90.000 de moschei, exact ca în noaptea tentativei de lovitură de stat, când muezinii au trecut împotriva puciştilor.
AKP organizează ”Gărzi ale democraţiei”, aşa cum a făcut cu un an în urmă, când cei care se opuneau puciului au ocupat pieţe publice, pentru a nu le lăsa puciştilor.
Erdogan crede că ştie cu precizie cine se află în spatele tentativei de lovitură de stat, şi anume predicatorul musulman Fethullah Gulen, un fost aliat apropiat al său, până în 2013, când s-au despărţit. Gulen trăieşte în exil în Statele Unite.
Gulen neagă că are de-a face cu tentativa de îndepărtare de la putere a fostului său aliat. Îndoieli în acest sens au fost exprimate şi în Occident.
Şeful serviciului federal german de informaţii Bruno Kahl a iritat Ankara după ce a declarat pentru revista Der Spiegel, anul acesta, că oficiali turci au încercat să-i convingă pe ofiţerii săi de implicarea lui Gulen. ”Însă nu au reuşit”.
Multe întrebări se află în continuare în suspans cu privire la evenimentele de anul trecut. De exemplu, multora le este neclar când au aflat autorităţile turce despre planurile în vederea organizării puciului.
Opoziţia a denunţat ”un puci controlat” şi a acuzat Guvernul că l-a lăsat să se desfăşoare pentru a beneficia de pe urma situaţiei.
În dimineaţa de 16 iulie 2016, după puciul eşuat, Erdogan l-a catalogat drept ”un dar de la Allah”. El a instituit imediat starea de urgenţă, care i-a permis să guverneze prin decrete.
Epurările fără precedent continuă neabătute, vizându-i nu doar pe cei implicaţi direct şi pe cei cu legături cu Gulen, ci şi pe alţi critici ai Guvernului. Acuzaţii de implicare în terorism sunt formulate - adesea în circumstanţe îndoielnice.
Peste 100.000 de funcţionari publici au fost suspendaţi din funcţii, iar peste 50.000 de oameni au fost încarceraţi.
Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP, opoziţie, laic) vorbeşte despre Erdogan ca despre un ”dictator” şi-l acuză că abuzează de starea de urgenţă cu scopul de a comite ”o a doua lovitură de stat, o lovitură de stat civilă”.
”Nedreptatea, arbitrariul şi discriminarea au devenit trăsături caracteristice ale regimului AKP”, a scris Kilicdaroglu în ziarul britanic The Guardian.
Între arestaţi se află liderul Partidului Democrat al Poporului Kurd (HDP, opoziţie, pro-kurd) Selahattion Demirtas şi numeroşi parlamentari.
CHP a fost vizat de asemenea, iar unul dintre parlamentarii formaţiunii, Enis Berberoglu, a fost condamnat recent la 25 de ani de închisoare din cauza divulgării unor secrete de stat. Această sentinţă l-a determinat pe Kilicdaroglu să plece pe jos de la Ankara, într-un ”Marş al Dreptăţii”, şi până la Istanbul.
Zeci de mii de persoane au participat la acest marş, în pofida acuzaţiilor Guvernului de terorism. În încheierea marşului, duminica trecută, sute de mii de oameni au participat la un miting, la Istanbul, pentru a-l asculta pe Kilicdaroglu, care a cerut să se pună capăt stării de urgenţă şi să fie eliberaţi parlamentarii şi jurnaliştii.
Regimul a arestat peste 150 de jurnalişti - mai mulţi decât orice altă ţară. Unii sunt acuzaţi că încearcă să ”răstoarne statul”, alţii de terorism.
Un referendum, organizat după puciul eşuat, a transformat ţata dintr-un regim parlamentar într-un sistem prezidenţial, pe care opozanţii lui Erdogan îl denunţă drept încă un pas către conducerea unui singur om.
Preşedintele pare mai înrădăcinat ca niciodată. Însă Turcia este mai polarizată decât înainte. Relaţiile cu Uniunea Europeană (UE) şi mai ales cu Germania, în care trăieşte una dintre cele mai mari comunităţi minoritare turce din lume, s-au deteriorat.
Guvernul german a blocat încercarea lui Erdogan de a organiza un miting, în timp ce a participat, săptămâna trecută, la un summit G20 la Hamburg - o măsură fără precedent în relaţiile între două ţări membre NATO. Olanda şi Austria au procedat la fel, blocând mitinguri în vederea marcării unui an de la puciul eşuat.
Iar Parlamentul European (PE) a îndemnat săptămâna trecută la suspendarea oficială a negocierilor de aderare a Turciei la UE, blocate deja de mult timp.
Însă Erdogan nu are de gând să lase aceste lucruri să-i strice petrecerea. El a trimis invitaţii presei străine să participe la ”evenimente aniversare de o mare importanţă pentru democraţie”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
