Medicamentele pentru diabet care favorizează şi pierderea în greutate, cum ar fi Ozempic de la Novo Nordisk, devenit favoritul celebrităţilor şi investitorilor, sunt studiate acum pentru a vedea dacă pot ajuta şi unele dintre tulburări cerebrale cel mai greu de tratat, inclusiv boala Alzheimer, relatează Reuters.
Medicamentele de diabet, de la Ozempic până la vechii piloni ai tratamentului acestei boli, precum insulina şi metformin, par să acţioneze şi asupra unor deficienţe ale sistemului metabolic implicate în boala Alzheimer, inclusiv asupra proteinei numite amiloid şi asupra inflamaţiei, spun cercetătorii.
Speranţa este că îmbunătăţirea utilizării glucozei şi reducerea inflamaţiei în întregul organism - inclusiv în creier - ar putea încetini progresia unor boli debilitante precum Alzheimer şi Parkinson.
Mai mulţi oameni de ştiinţă intervievaţi de Reuters au subliniat că tot mai multe cercetări susţin testarea medicamentelor pentru diabet împotriva bolilor neurodegenerative.
Rezultatele sunt la ani distanţă, iar succesul este incert. Dar interesul a fost stimulat de datele pozitive recente ale unor medicamentele pentru Alzheimer dezvoltate de companiile Eisai Co Ltd împreună cu partenerul Biogen şi de Eli Lilly and Co, care au demonstrat că îndepărtarea plăcilor lipicioase de amiloid acumulate în creier poate încetini declinul cognitiv cauzat de această boală fatală care distruge minţile umane. Aceste succese au venit după zeci de ani de rezultate dezamăgitoare, care i-au făcut pe mulţi să pună la îndoială validitatea teoriei că amiloida ar trebui să stea la baza conceperii majorităţii medicamentelor experimentale pentru Alzheimer.
Dr. Suzanne Craft, profesor de gerontologie şi medicină geriatrică la Facultatea de Medicină a Universităţii Wake Forest din Carolina de Nord, a ţinut un discurs la o influentă reuniune ştiinţifică pe tema Alzheimer, la sfârşitul anului trecut, vorbind despre necesitatea de a testa tratamente precum medicamentele pentru diabet pentru a reduce progresia bolii Alzheimer. De atunci, spune ea, a fost abordată de companiile farmaceutice într-un ritm din ce în ce mai accelerat, iar în prezent desfăşoară un studiu privind Alzheimer care evaluează insulina intranazală în combinaţie cu un alt medicament pentru diabet.
Ideea este că tratamentele pentru diabet ar putea amplifica beneficiile clinice ale medicamentelor anti-amiloidiene şi ar putea duce la o stabilizare completă sau chiar la o oarecare recuperare la pacienţii cu Alzheimer, a explicat dr. Suzanne Craft. "Ce fac aceşti agenţi şi ce face insulina? Aceasta joacă un rol în regenerare. Şi asta este ceea ce trebuie să se întâmple. Având în vedere rolul său în modularea funcţiei imunitare, aceasta poate împiedica amiloidul să continue să se acumuleze", este prezumţia de la care pleacă dr. Craft.
CE ESTE GLP-1
Spre deosebire de medicamentele mai vechi care nu mai sunt brevetate, cum ar fi metforminul, există un stimulent comercial pentru a testa tratamente mai noi cum ar fi antagoniştii GLP-1 (peptida-1 asemănătoare glucagonului este un hormon fiziologic, cu multiple acţiuni în reglarea glicemiei şi apetitului şi cu efecte asupra sistemului cardiovascular. Acţiuni ce ţin de reglarea glicemiei şi al apetitului sunt mediate în mod specific prin receptorii GLP-1 de la nivelul pancreasului şi creierului - n.r.) Este o clasă de medicamente în plină expansiune, dominată în prezent de Ozempic - cunoscut din punct de vedere chimic sub numele de semaglutid - şi de Mounjaro de la Lilly, dar sunt şi alţi jucători de pe piaţa medicamentelor care lucrează la circa zece potenţiale noi tratamente.
Patru companii care produc medicamente pentru GLP-1, inclusiv doi mari producători de medicamente, spun că urmăresc rezultatele studiilor care testează medicamentul Novo Nordisk în cazul bolii Alzheimer.
Ivan Koychev, neuropsihiatru consultant la Oxford University Hospitals NHS Foundation Trust, conduce un studiu de testare a semaglutidei cu scopul de a stopa primele modificări în creierul persoanelor cu risc de a dezvolta Alzheimer. GLP-1 reprezintă principalul său obiectiv, deoarece - explică el - există "bune dovezi epidemiologice că este legat de un risc mai mic de demenţă, dar prezintă un risc mult mai mic de efecte secundare grave decât terapiile de eliminare a amiloidului".
Terapiile anti-amiloidice comportă riscul unei inflamaţii periculoase a creierului.
CE AR ÎNSEMNA PENTRU PIAŢA MEDICAMENTELOR
Orice succes ar putea duce la o mare răsplată. Demenţa afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel mondial, iar piaţa medicamentelor pentru Alzheimer este de aşteptat să crească la 9,4 miliarde de dolari până în 2028, iar cea pentru Parkinson la 6,6 miliarde de dolari, potrivit furnizorului de date farmaceutice Citeline.
În ciuda potenţialului lor împotriva Alzheimer, cercetările timpurii au dat rezultate mixte, a avertizat Hannah Churchill, manager de comunicare în domeniul cercetării la Societatea Alzheimer. "Merită cu siguranţă să fie urmărit, dar este dificil de ştiut dacă este un lider în acest stadiu", a spus ea.
Novo Nordisk a început în 2021 două studii care au testat semaglutida - vândută, de asemenea, pentru pierderea în greutate, sub numele de Wegovy - în cazul a mii de pacienţi cu Alzheimer timpuriu. Rezultatele sunt aşteptate până în 2025, deoarece este nevoie de ani pentru a arăta un efect asupra acestei afecţiuni progresive.
Producătorul danez de medicamente a refuzat să facă orice comentarii pentru acest articol, menţionează Reuters.
TOŢI OCHII SUNT PE STUDIUL DE LA NOVO NORDISK
"Toată lumea aşteaptă să vadă ce ar putea arăta acest lucru. Investitorii vor ca altcineva să îşi asume primul riscul în Alzheimer, precum Novo", a declarat Ted Dawson, profesor de neurologie la Universitatea John Hopkins şi cofondator al Neuraly, care are de asemenea un medicament experimental GLP-1.
Lilly a declarat pentru Reuters că urmăreşte îndeaproape acest studiu.
Pfizer, care are de asemenea medicamente experimentale GLP-1, este de asemenea cu ochii pe Novo.
Companiile mai mici, inclusiv Neuraly, cu sediul în SUA, şi Kariya Pharmaceuticals, cu sediul în Danemarca, au declarat că evaluează medicamente GLP-1 experimentale împotriva bolii Parkinson şi ar putea lua în considerare trecerea la Alzheimer, în cazul în care studiul Novo dă rezultate.
STUDIILE PENTRU PARKINSON AR PUTEA DURA MAI PUŢIN
Studiile privind Parkinson tind să dureze mai puţin timp şi ar putea necesita mai puţini pacienţi, deoarece este mai uşor să se evalueze impactul asupra caracteristicilor funcţiei motorii a bolii pentru a înţelege dacă tratamentele aduc beneficii creierului.
Wassilios Meissner, şeful departamentului de neurologie pentru boli neurodegenerative de la Spitalul Universitar din Bordeaux, este implicat într-un studiu în stadiu intermediar privind boala Parkinson, care testează GLP-1 lixisenatida de la Sanofi.
Meissner a declarat că cercetările post-mortem ale creierului pacienţilor cu Alzheimer şi Parkinson arată că semnalizarea insulinei este afectată. "Asta înseamnă că aceste căi care oferă sprijin creierului sunt disfuncţionale. Aşa că oamenii au început să se întrebe dacă nu cumva ar putea exista un interes pentru antidiabetice în tratamentul acestor tulburări", a arătat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
