Drapelul Suediei, care a devenit al 32-lea membru al NATO, a fost arborat luni la sediul NATO, punctul culminant al unui lung parcurs pentru această ţară scandinavă şi dovada, pentru şeful Alianţei, a eşecului preşedintelui rus Vladimir Putin, relatează AFP.
"NATO este mai mare şi mai puternică", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte de a trimite drapelul suedez către vârful catargului. Acum, steagul flutură alături de celelalte 31 desfăşurate într-un cerc vast în faţa impunătorului sediu al Alianţei din Bruxelles.
Pe o ploaie persistentă şi în prezenţa prinţesei moştenitoare Victoria a Suediei şi a prim-ministrului Ulf Kristersson, doi ofiţeri ai armatei suedeze au înălţat drapelul în culorile galben şi albastru în sunetul imnului naţional al Suediei.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Drapelul suedez a fost amplasat între cele ale Spaniei şi Turciei, în acest cerc care urmează ordinea alfabetică a ţărilor membre, din Albania până în Statele Unite. În mod ironic, steagul Suediei se învecinează acum chiar cu steagul Turciei, după ce Ankara a întârziat ratificarea aderării Stockholmului mai mult de 20 de luni.
"Aderarea Suediei arată încă o dată că uşa către NATO rămâne deschisă. Fiecare ţară are dreptul de a-şi alege propria cale", a declarat Stoltenberg, în ciuda faptului că Rusia a lansat numeroase avertismente înaintea aderării Suediei şi a Finlandei.
"Când preşedintele Putin şi-a lansat invazia (din Ucraina) în urmă cu doi ani, a vrut mai puţin NATO şi mai mult control asupra vecinilor săi. A vrut să distrugă Ucraina ca stat suveran. Dar a eşuat", a declarat Stoltenberg.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022, Suedia a ales să abandoneze două secole de neutralitate şi nealiniere militară pentru a se alătura celei mai importante alianţe militare din lume.
Joia trecută, premierul suedez i-a prezentat secretarului de stat american Antony Blinken documentele oficiale care consfinţesc apartenenţa ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică. Statele Unite sunt depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat în capitala americană în 1949.
CAPITULAREA NU ÎNSEAMNĂ PACE
Jens Stoltenberg a insistat pe larg asupra necesităţii de a continua să sprijine Ucraina.
"Preşedintele Putin a început acest război şi l-ar putea încheia astăzi. Dar Ucraina nu are această opţiune. Capitularea nu înseamnă pace", a spus el, părând să-i dea, la rândul său, o replică Papei Francisc, care într-un interviu difuzat în weekend îndemna Ucraina să "aibă curajul" de a ridica "steagul alb" şi de a sta la masa negocierilor, cruţând astfel vieţi. Comentariile Papei au stârnit replici dure din partea Kievului.
"Trebuie să continuăm să întărim Ucraina pentru a-i arăta preşedintelui Putin că nu va obţine ceea ce vrea pe câmpul de luptă şi că trebuie să se aşeze la masa negocierilor", a continuat Stoltenberg, reafirmând totodată că Kievul este "mai aproape ca niciodată" de aderarea la NATO.
Odată cu aderarea Suediei, după cea a Finlandei, toate ţările riverane Mării Baltice, cu excepţia Rusiei, sunt acum membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Suedia, cu forţele sale armate performante şi cu o industrie de apărare de ultimă generaţie, se bucură acum de protecţia Articolului 5 din Tratatul NATO, care se referă la "garanţia totală a libertăţii şi securităţii" membrilor săi.
Pilon al Alianţei, acest articol obligă fiecare ţară din NATO să vină în ajutorul membrilor săi în cazul unui atac împotriva unuia sau mai multora dintre ei. A fost folosit o singură dată, de Statele Unite, după atacurile de la 11 septembrie 2001.
Finlanda a obţinut aderarea la NATO în aprilie, dar procesul de aderare a Suediei a fost îngreuna de negocieri cu Turcia, care a acuzat ţara scandinavă de clemenţă faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, unii dintre ei fiind consideraţi de Ankara drept "terorişti".
De asemenea, Suedia a trebuit să se confrunte cu reticenţa premierului ungar. Deşi Viktor Orban şi-a dat de mult timp acordul de principiu, înainte de a finaliza procedura, el a cerut "respect" din partea Stockholmului, reproşându-i ani de "denigrare" a politicilor sale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
