Rusia a lansat ”o campanie media de dezinformare semnificativă” împotriva Occidentului, pentru a înrăutăţi impactul coronavirusului, a provoca panică şi dezinformare, potrivit unui document al Uniunii Europene, obţinut de Reuters.
Kremlinul a negat miercuri acuzaţiile, afirmând că sunt nefondate şi lipsite de bun simţ.
Documentul UE afirmă că această campanie a Rusiei răpândeşte ştiri false în engleză, spaniolă, italiană, germană şi franceză, folosind informaţii contradictorii, confuze şi maliţioase pentru ca UE să îşi comunice mai greu reacţia la pandemie.
“Are loc o campanie semnificativă de dezinformare a presei de stat din Rusia şi a reţelelor media pro-Kremlin referitoare la COVID-19”, afirmă un document intern de nouă pagini datat 16 martie.
Obiectivul dezinformării din partea Kremlinului este să agraveze criza de sănătate publică din ţările occidentale... în conformitate cu strategia mai largă a Kremlinului de a încerca să submineze societăţile europene”, potrivit documentului produs de Serviciul European pentru Acţiuni Externe (EEAS).
O bază de date a UE a înregistrat aproape 80 de cazuri de dezinformare legate de coronavirus, începând din 22 ianuarie, potrivit documentului, care notează că eforturile Rusiei de amplificare a acuzaţiilor iraniene online, citate, fără dovezi, că noul coronavirus este o armă biologică americană.
Majoritatea oamenilor de ştiinţă consideră că boala a pornit de la lilieci din China, înainte de a fi transmisă oamenilor.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că din documentul UE lipseşte un exemplu concret sau un link către o reţea de media.
”Vorbim din nou despre unele acuzaţii nefondate care în situaţia actuală sunt rezultatul unei obsesii anti-ruseşti”, a spus Peskov.
Documentul UE citează exemple din Lituania şi Ucraina, inclusiv acuzaţiile false că un soldat american din Lituania a fost infectat şi spitalizat. Pe reţelele de socializare, RT Spanish a fost a 12-a cea mai populară sursă de informare în legătură cu coronavirusul în perioada ianuarie-jumătatea lunii martie, pe baza ştirilor distribuite pe reţelele de socializare.
EEAS a refuzat să comenteze direct informaţiile.
Comisia Europeană a anunţat că este în contact direct cu Google şi Facebook, Twitter şi Microsoft. Un purtător de cuvânt al UE a acuzat Moscova ”că se joacă cu vieţile oamenilor” şi a cerut cetăţenilor UE să fie foarte precauţi şi să folosească doar surse de informaţii în care au încredere.
UE şi NATO au acuzat anterior Rusia de acţiuni ascunse, inclusiv de dezinformare, pentru a încerca să destabilizeze Occidentul prin exploatarea diviziunilor din societate.
Rusia neagă astfel de tactici, iar preşedintele Vladimir Putin a acuzat că inamici străini atacă Rusia prin răspândirea de informaţii false despre coronavirus, pentru a provoca panică.
Presa rusă din Europa nu a reuşit să ajungă la publicul larg, dar oferă o platformă pentru populiştii anti-UE şi pentru polarizarea dezbaterilor, arată analizele făcute de UE şi de organizaţiile non-guvernamentale.
Raportul EEAS face referire la revoltele care au avut loc în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, ca exemplu al consecinţelor dezinformării. Un exemplu ar fi o scrisoare falsă din partea Ministerului ucrainean al Sănătăţii, potrivit căreia în ţară ar fi fost cinci cazuri de coronavirus. Autorităţile ucrainene a afirmat că scrisoarea a fost făcută în afara Ucrainei, potrivit raportului UE.
”Mesajele de dezinformare pro-Kremlin avansează ideea că noul coronavirus este o creaţie umană, folosită ca armă de către Occident”, afirmă raportul, citat prima oară de Financial Times.
Raportul mai citează ştiri false create de Rusia în Italia, unde are loc a doua cea mai gravă epidemie de coronavirus după cea din China, acuzând că UE este incapabilă să gestioneze pandemia, în pofida unei serii de măsuri colective luate de guverne în ultimele zile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
