Divergenţele din cadrul cabinetului israelian pe tema Gaza ies la iveală. Ministrul apărării îi cere premierului o strategie clară

Disensiunile guvernului israelian cu privire la războiul din Gaza au devenit publice în această săptămână, după ce ministrul apărării i-a cerut public premierului Benjamin Netanyahu o strategie clară, în timp ce trupele s-au întors să lupte cu militanţii Hamas în zone considerate a fi fost curăţate cu luni în urmă, relatează Reuters.

Comentariile ministrului apărării Yoav Gallant, care a declarat că nu va fi de acord cu înfiinţarea unui guvern militar în enclavă, reflectă neliniştea tot mai mare din cadrul instituţiilor de securitate în faţa lipsei de direcţie din partea lui Netanyahu cu privire la cine va rămâne să conducă Gaza după ce luptele se vor opri.

De asemenea, acestea au scos în evidenţă diviziunea accentuată dintre cei doi foşti generali de armată centrişti din cabinet, Benny Gantz şi Gadi Eisenkot, care au susţinut apelul lui Gallant, şi partidele religioase naţionaliste din dreapta dură, conduse de ministrul de finanţe Bezalel Smotrich şi ministrul securităţii interne Itamar Ben-Gvir, care au condamnat comentariile.

"Acesta nu este un mod de a conduce un război", a titrat tabloidul de dreapta Israel Today în ediţia sa de joi, deasupra unei fotografii cu Netanyahu şi Gallant cu faţa în direcţii diferite.

În afară de dezmembrarea Hamas şi returnarea celor aproximativ 130 de ostatici încă deţinuţi de mişcarea islamistă, Netanyahu nu a articulat niciun obiectiv strategic clar pentru sfârşitul campaniei, care a ucis aproximativ 35.000 de palestinieni şi a lăsat Israelul tot mai izolat pe plan internaţional.

Cu toate acestea, susţinut de Ben-Gvir şi Smotrich, ambii apropiaţi de mişcarea coloniştilor din Cisiordania, el a respins orice implicare în gestionarea, în Gaza postbelică,  a Autorităţii Palestiniene, înfiinţată în cadrul acordurilor de pace interimare de la Oslo în urmă cu trei decenii şi considerată în general la nivel internaţional drept cel mai legitim organism de guvernare palestinian.

Netanyahu, care se străduieşte să îşi menţină coaliţia din ce în ce mai fracturată, a rămas până acum la promisiunea sa de victorie totală asupra Hamas. Ulterior, Gaza ar putea fi condusă de o "administraţie civilă care nu aparţine de Hamas, cu o responsabilitate militară israeliană, o responsabilitate militară generală", a declarat el într-un interviu acordat miercuri televiziunii CNBC.

Oficialii israelieni au declarat că liderii marilor familii palestiniene sau alte figuri ale societăţii civile ar putea fi recrutaţi pentru a umple golul, dar nu există nicio dovadă că au fost identificaţi astfel de lideri, capabili sau dispuşi să înlocuiască Hamas, şi nicio ţară arabă prietenoasă nu a făcut un pas înainte pentru a ajuta.

"Din partea Israelului, opţiunile sunt fie că pun capăt războiului şi se retrag, fie că stabilesc acolo, în toate scopurile, un guvern militar şi controlează întregul teritoriu pentru cine ştie cât timp, pentru că, odată ce părăsesc o zonă, Hamas va reaprea", a declarat Yossi Mekelberg, membru asociat al Programului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord de la Chatham House.

TACTICI DE GHERILĂ

Refuzul lui Gallant de a lua în considerare orice formă de guvernare militară permanentă reflectă costurile materiale şi politice ale unei operaţiuni care ar putea consuma în mod dureros resursele  armatei şi ale economiei, reînviind amintiri ale ocupaţiei de ani de zile a Israelului în sudul Libanului după războiul din 1982.

Preluarea controlului deplin asupra Gaza ar necesita probabil patru divizii, adică aproximativ 50.000 de soldaţi, a declarat Michael Milshtein, fost ofiţer de informaţii şi unul dintre cei mai importanţi specialişti israelieni în ceea ce priveşte Hamas.

În timp ce mii de luptători Hamas au fost ucişi în timpul campaniei şi comandanţii israelieni spun că majoritatea batalioanelor organizate ale mişcării au fost desfiinţate, grupuri mai mici au apărut în zonele pe care armata le-a părăsit în primele etape ale războiului.

"Sunt o organizaţie foarte flexibilă şi se pot adapta foarte repede", a declarat Milshtein. "Au adoptat noi modele de luptă de gherilă", a adăugat el.

Costul probabil pentru Israel al unei insurgenţe prelungite a fost ilustrat miercuri, când cinci soldaţi israelieni au fost ucişi de un tanc israelian într-un aşa-numit incident de "foc prietenesc", în timp ce trupele israeliene duceau lupte crâncene în zona Jabalia, la nord de oraşul Gaza.

Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, a declarat că misiunea armatei este de a "distruge acele locuri unde Hamas se întoarce şi încearcă să se reasambleze", dar a precizat că orice chestiune legată de un guvern alternativ la Hamas ar fi o problemă la nivel politic.

Deşi majoritatea sondajelor arată că israelienii încă susţin în general războiul, acest sprijin a scăzut, tot mai mulţi dintre ei acordând prioritate întoarcerii ostaticilor în locul distrugerii Hamas. Astfel de incidente ar putea eroda şi mai mult sprijinul dacă vor continua.

O mostră a diviziunilor sociale mai largi care ar putea fi dezlănţuite a fost observată în disputa de lungă durată privind recrutarea studenţilor ultraortodocşi în armată, o măsură susţinută de Gantz şi de aliaţii săi, precum şi de mulţi israelieni seculari, dar căreia partidele religioase i se opun cu înverşunare.

Până acum, Netanyahu a reuşit să evite o retragere a uneia dintre părţi, ceea ce ar putea duce la căderea guvernului său.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.