Bătălia cu privire la planul de relansare al UE între Olanda şi Austria, pe de o parte, ţările cele mai refractare, şi Franţa şi Germania, pe de altă parte, s-a intensificat luni dimineaţa, în a treia noapte a summitului european de la Bruxelles, relatează AFP.
În cadrul unei cine a celor 27 de lideri UE, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a ieşit din fire şi a denunţat reaua voinţă a ”frugalilor” - Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca - cărora li s-a alăturat Finlanda.
El i-a atacat pe premierul olandez Mark Rutte şi pe cancelarul austriac Sebastian Kurz - consideraţi cei mai inflexibili, după trei zile de negocieri sterile.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În contextul în care o recesiune istorică loveşte Europa, reticenţele lor ameninţă să facă să eşueze un plan de susţinere a economiei, care ar fi înainte de toate favorabil Sudului - cu Italia şi Spania în frunte.
Reuniţi de vineri dimineaţa, liderii UE nu reuşesc să ajungă la un compromis, în pofida eforturilor repetate ale lui Macron şi cancelarului german Angela Merkel, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii.
Pe masa de negocieri se află un fond cu o capacitate de împrumut în valoare de 750 de miliarde de euro în vederea relansării economiei europene, alături de bugetul pe termen lung al UE (2021-2027), în valoare de 1.074 de miliarde de dolari.
Negocierile se lovesc de repartizarea fondurilor între subvenţii - pe care beneficiarii nu au obligaţia să le ramburseze - şi împrumuturi.
”INCOERENŢE”
În proiectul iniţial, subvenţiile se ridicau la 500 de miliarde de euro. Însă s-a propus să fie reduse la 450 de miliarde de euro - la limita a ceea ce Parisul şi Berlinul sunt pregătite să accepte.
Împrumuturile din planul de relansare ar urma să crească la suma de 350 de miliarde de euro, de la 250 de miliarde de dolari la început, potrivit acestei noi repartizări.
Acest gest în favoarea frugalilor, care preferă împrumuturile donaţiilor, a fost respins de către aceştia, care nu sunt dispuşi să accepte subvenţii de peste 350 de miliarde de euro.
În faţa acestui blocaj, Macron le-a atacat ”incoerenţele”, la cina de duminică, potrivit unui membru al delegaţiei franceze.
El a declarat, potrivit unei surse europene, că Franţa şi Germania ”vor plăti acest plan”, în ”interesul Europei, când frugalii sunt egoişti şi nu fac nicio concesie”.
El a denunţat comportamentul cancelarului autriac Sebastian Kurz, după ce a acesta a plecat subit de la masă să răspundă la telefon.
Francezul a comparat de asemenea poziţia olandezului Mark Rutte cu a premierului britanic David Cameron, care a adoptat adesea o linie dură la summiturile europene, dar care a sfârşit ptin a pierde referendumul Brexitului.
Anterior, preşedintele Consiliului European Charles Michel i-a îndemnat pe Cei 27 să nu prezinte ”faţa unei Europe slabe, subminată de neîncredere”, cerând un efort în vederea evitării unui eşec.
ROMA ŞI MADRIDUL, ÎNGRIJORATE
Unanimitatea necesară celor 27 de state membre face un acord deosebit de dificil, cu atât mai mult cu cât există alte puncte de blocaj.
Între ele se află o legare a plăţii ajutoarelor de respectarea statului de drept - o idee suţinută foarte puternic de Haga, dar care nemulţumeşte Budapesta şi Varşovia, care se află în prezent în colimatorul UE.
Premierul ungar Viktor Orban s-a opus vehement unei asemenea măsuri duminică, acuzându-şi omologul olandez de faptul că vrea ”să-l pedepsească financiar” şi de faptul că îl ”detestă” atât pe el, cât şi Ungaria.
În cadrul summitului, Michel a multiplicat garanţiile în favoarea frugalilor, de exemplu crescând ”rabatul” de care beneficiază în calitate de ţări care plătesc mai mulţi bani la bugetul UE decât primesc.
El a încercat de asemenea să-l îmblânzească pe olandezul Mark Rutte, care reclamă ca fiecare ţară să prezinte un plan naţional de relansare în schimbul ajutoarelor din planul de relansare - care să fie validate cu unanimitatea Celor 27.
O asemenea configurare, care ar însemna de facto un drept de veto al fiecărei capitale, îngrijorează Roma şi Madridul, care se tem că vor fi supuse unui program de reforme - pe piaţa muncii şi în pensionare - impus.
Belgia a prezentat un mecanism mai nuanţat, care permite unei ţări care ar avea rezerve cu privire la planul altui stat să deschidă o dezbatere în 27.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
