Curtea Penală Internaţională a emis joi mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant şi oficiali Hamas, acuzându-i de crime de război şi crime împotriva umanităţii în legătură cu războiul din Gaza şi atacurile din octombrie 2023 care au declanşat ofensiva Israelului în teritoriul palestinian, informează Associated Press.
UPDATE - Biroul lui Netanyahu: Hotărârea CPI este „absurdă şi falsă” şi „antisemită”
În primul său răspuns la emiterea de către CPI a unui mandat de arestare pe numele său pentru acuzaţii de crime de război, biroul lui Benjamin Netanyahu a descris hotărârea ca fiind „absurdă şi o minciună absolut falsă” şi a acuzat că decizia este „antisemită”.
Biroul lui Benjamin Netanyahu a declarat că respinge categoric afirmaţiile formulate împotriva prim-ministrului Israelului. Ţara „nu va ceda la presiuni, nu va fi descurajată şi nu se va retrage” până când, a spus el, toate obiectivele de război ale Israelului nu vor fi atinse.
„Decizia a fost luată de un procuror-şef corupt, care încerca să se salveze de acuzaţii grave de hărţuire sexuală, şi de judecători părtinitori, conduşi de ura antisemită faţă de Israel”, spune biroul lui Netanyahu.
În octombrie 2023, la două zile după atacul surpriză al Hamas în sudul Israelului, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane şi a dus la capturarea şi răpirea a 250 de persoane, fostul ministru al apărării Yoav Gallant declara: „Am ordonat un asediu complet asupra Fâşiei Gaza. Nu va exista electricitate, alimente, apă, combustibil, totul este închis. Ne luptăm cu animale umane şi acţionăm în consecinţă”, reaminteşte The Guardian.
Se crede că aproximativ 100 de persoane sunt încă ţinute ostatice de Hamas şi de alte grupări din Gaza, dintre care se ştie că cel puţin unele au fost ucise. Autorităţile din Gaza conduse de Hamas au estimat la peste 40.000 numărul victimelor campaniei militare de 13 luni a Israelului, deşi jurnaliştii nu au putut verifica aceste cifre.
La rândul său, preşedintele Israelului, Isaac Herzog, a descris decizia Curţii Penale Internaţionale drept „o zi neagră pentru umanitate”, în timp ce ministrul de externe Gideon Saar a declarat că CPI „a emis ordine absurde fără nicio autoritate” împotriva lui Benjamin Netanyahu şi Yoav Gallant, deoarece „Israelul nu este membru al instanţei”.
Reacţia Hamas
Reuters relatează că Hamas salută decizia Curţii Penale Internaţionale de a emite mandate de arestare pe numele premierului israelian, Benjamin Netanyahu, şi al fostului ministru al apărării Yoav Gallant pentru presupuse crime de război legate de războiul din Gaza.
Într-un comunicat, Hamas afirmă: „Facem apel la Curtea Penală Internaţională să extindă sfera răspunderii la toţi liderii ocupaţiei criminale”.
Alte reacţii
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat că mandatele de arestare emise de CPI împotriva a doi lideri israelieni de rang înalt şi a unui lider Hamas nu sunt „politice”.
El a declarat că deciziile Curţii ar trebui respectate şi puse în aplicare.
Borrell va părăsi postul la sfârşitul acestei luni, iar Kaja Kallas, fostul prim-ministru al Estoniei, îi va lua locul.
Yolanda Díaz, ministrul muncii din Spania şi unul dintre vicepremierii ţării, a postat un mesaj pe BlueSky şi X în care împărtăşeşte vestea emiterii mandatelor de arestare. „Mereu de partea justiţiei şi a dreptului internaţional”, se spune în mesaj. „Genocidul poporului palestinian nu poate rămâne nepedepsit”, adaugă ea.
Guvernul spaniol de coaliţie condus de socialişti a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai acţiunilor militare ale Israelului în Gaza. În urmă cu un an, guvernul israelian şi-a rechemat ambasadorul la Madrid şi a declarat că îl va înmâna o notă de protest diplomatului spaniol de rang înalt de la Tel Aviv după ce premierul spaniol, Pedro Sánchez, a declarat că are „îndoieli reale” cu privire la respectarea de către Israel a dreptului umanitar internaţional în ofensiva sa din Gaza.
La sfârşitul lunii mai a acestui an, Spania s-a alăturat Irlandei şi Norvegiei în recunoaşterea oficială a unui stat palestinian.
Ministrul de externe al Iordaniei, Ayman Safadi, a declarat că decizia CPI trebuie respectată şi pusă în aplicare, adăugând că palestinienii merită dreptate după ceea ce el a descris ca fiind „crimele de război” ale Israelului în Gaza, potrivit Reuters.
Balkees Jarrah, director asociat pentru justiţie internaţională în cadrul Human Rights Watch, a declarat că decizia CPI este importantă, deoarece distruge „percepţia că anumite persoane sunt în afara razei de acţiune a legii”.
Sinwar a fost ucis la 17 octombrie, după o confruntare surpriză cu forţele israeliene în Gaza.
Haniyeh fusese deja asasinat de Israel într-un atac asupra Teheranului la 31 iulie.
Situaţia lui Deif rămâne însă neclară, iar CPI a declarat că mandatul lui Deif rămâne clasificat „secret” pentru a proteja martorii şi a garanta desfăşurarea investigaţiilor. Armata israeliană a susţinut că l-a ucis, în luna iulie a acestui an, însă Hamas nu a confirmat niciodată oficial moartea acestuia. Se spune că liderul Hamas ar fi supravieţuit a cel puţin şapte tentative de asasinat israeliene anterioare.
ŞTIREA INIŢIALĂ:
Decizia îi transformă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu şi pe ceilalţi în suspecţi căutaţi la nivel internaţional şi este probabil să îi izoleze şi mai mult şi să complice eforturile de negociere a unei încetări a focului pentru a pune capăt conflictului ce durează de 13 luni.
Cu toate acestea, implicaţiile sale practice ar putea fi limitate, deoarece Israelul şi principalul său aliat, Statele Unite, nu sunt membri ai instanţei, în timp ce mai mulţi dintre oficialii Hamas au fost deja ucişi în conflict. La rândul său, ministrul apărării Yoav Gallant a fost demis între timp, în urma unor neînţelegeri cu Netanyahu.
„Camera a emis mandate de arestare pentru două persoane, domnul Benyamin Netanyahu şi domnul Yoav Gallant, pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război comise cel puţin de la 8 octombrie 2023 până cel puţin la 20 mai 2024, ziua în care procuratura a depus cererile pentru mandatele de arestare”, a declarat CPI într-un comunicat, adăugând într-un alt comunicat că a fost emis un mandat similar şi pentru Mohammed Deif, lider Hamas care între timp a fost eliminat de armata israeliană.
Netanyahu şi alţi lideri israelieni au condamnat cererea procurorului-şef al CPI, Karim Khan, de emitere a mandatelor de arestare ca fiind ruşinoasă şi antisemită. Preşedintele american Joe Biden l-a criticat, de asemenea, pe procuror şi şi-a exprimat sprijinul pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hamas. Hamas a criticat, de asemenea, solicitarea lui Karim Khan.
Însă joi, instanţa a decis să dea curs solicitării procurorului CPI. „Camera a considerat că există motive rezonabile să se creadă că ambele persoane au privat în mod intenţionat şi cu bună ştiinţă populaţia civilă din Gaza de obiecte indispensabile supravieţuirii lor, inclusiv alimente, apă şi medicamente şi materiale medicale, precum şi combustibil şi electricitate”, au argumentat cei trei judecători în decizia lor unanimă de a emite mandate pentru Netanyahu şi pentru fostul său ministru al apărării, Yoav Gallant.
Ministerul israelian de Externe a declarat în septembrie că a depus două memorii juridice în care contestă competenţa CPI şi susţine că instanţa nu a oferit Israelului posibilitatea de a investiga el însuşi acuzaţiile înainte de a fi solicitate mandatele.
„Nicio altă democraţie cu un sistem juridic independent şi respectat precum cel care există în Israel nu a fost tratată în acest mod prejudiciabil de către procuror”, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oren Marmorstein, pe X. El a declarat că Israelul rămâne „ferm în angajamentul său faţă de statul de drept şi justiţie” şi va continua să îşi protejeze cetăţenii împotriva militanţilor.
CPI este o instanţă supremă care urmăreşte numai cazurile în care autorităţile naţionale de aplicare a legii nu pot sau nu doresc să investigheze.
Israelul nu este un stat membru al Curţii. În trecut, ţara nu a convins că are capacitatea de a se autoinvestiga, susţin grupurile pentru drepturile omului.
În ciuda acestor mandate, niciunul dintre suspecţi nu se va confrunta cu judecătorii de la Haga prea curând.
Curtea însăşi nu dispune de poliţie pentru a pune în aplicare mandatele, bazându-se în schimb pe cooperarea statelor sale membre.
Un mandat similar a fost emis în 2023 şi pe numele lui Vladimir Putin pentru crimele de război comise în agresiunea rusă din Ucraina.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
