Joe Biden a luat cuvântul, vineri, la conferinţa COP27 din Egipt, subliniind ameninţarea pe care o reprezintă criza climatică globală şi promiţând că Statele Unite vor face ceea ce trebuie pentru a o combate. „Ne vom achita de partea noastră pentru a evita un iad climatic”, a spus Joe Biden.
Mai mulţi protestatari s-au ridicat în picioare şi au ţinut o pancartă în timpul discursului rostit vineri de preşedintele american Joe Biden la COP27, summitul dedicat climei care are loc în Egipt, relatează Reuters.
Discursul lui Biden nu a fost întrerupt, dar agenţii de securitate s-au apropiat de grupul de protestatari pentru a le îndepărta pancarta.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Criza climatică are legătură cu securitatea umană, cu securitatea economică, cu securitatea mediului, cu securitatea naţională şi cu însăşi viaţa planetei", a declarat preşedintele american, înainte de a prezenta măsurile pe care le iau Statele Unite, ţara aflată pe locul doi în lume în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră.
„Am venit aici în calitate de preşedinte al Statelor Unite ale Americii şi vă spun cu încredere că Statele Unite ale Americii îşi vor atinge obiectivele privind emisiile până în 2030”, a subliniat Joe Biden.
Prin discursul său a vrut să reamintească reprezentanţilor guvernelor din întreaga lume reuniţi la Sharm el-Sheikh că lumea trebuie să-şi menţină obiectivul de a împiedica creşterea temperaturii medii globale cu mai mult de limita de 1,5 grade Celsius, pentru a evita cele mai grave efecte ale încălzirii planetare.
Discursul şefului Casei Albe a venit în condiţiile în care o serie de crize - de la un război terestru în Europa la inflaţia galopantă - distrag atenţia internaţională de la acest obiectiv. „În acest context, este mai urgent ca niciodată să ne dublăm angajamentul în materie de climă. Războiul Rusiei nu face decât să sporească urgenţa necesităţii de a face tranziţia şi de a renunţa la dependenţa lumii de combustibilii fosili”, a arătat Joe Biden.
Înainte de sosirea sa la Sharm el-Sheikh, administraţia Biden a încercat să pregătească terenul prin prezentarea unui plan intern de măsuri drastice împotriva emisiilor de metan ale industriei petroliere din SUA, în condiţiile în care metanul este unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră. Măsurile anunţate de administraţia Biden au fost anunţate în ciuda unui lobby desfăşurat luni de zile de industria forajului, notează Reuters.
Pe de altă parte, Washingtonul şi UE intenţionează să redacteze vineri o declaraţie comună prin care se angajează să ia mai multe măsuri în privinţa emisiilor de metan din industria petrolieră, pe baza unui acord internaţional lansat anul trecut şi semnat între timp de 119 naţiuni pentru a reduce emisiile la nivelul întregii economii cu 30% în acest deceniu.
Toate aceste demersuri vin în contextul unui scepticism sporit că guvernele lumii fac suficiente eforturi pentru a contracara problema încălzirii globale.
Un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite publicat săptămâna trecută a arătat că emisiile globale sunt pe cale să crească cu 10,6% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2010, deşi furtunile devastatoare, secetele prelungite, incendiile de vegetaţie mistuitoare şi inundaţiile catastrofale au provocat deja pagube de miliarde de dolari în întreaga lume şi au arătat care sunt consecinţele încălzirii climei.
Oamenii de ştiinţă spun că emisiile trebuie să scadă cu 43% până la acea dată pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste temperaturile din perioada preindustrială, aşa cum a fost stabilit ca obiectiv în Acordul climatic de la Paris din 2015. Această deiferenţă de 1,5 grade Celsius este pragul de la care riscurile schimbărilor climatice încep să scape de sub control, au calculat oamenii de ştiinţă.
Multe ţări, inclusiv Statele Unite şi statele membre ale Uniunii Europene, au fost nevoite anul acesta să recurgă mai mult la folosirea combustibililor fosili, promiţând că va fi pe termen scurt, pentru a determina scăderea preţurilor la energie pentru consumatori, care au crescut vertiginos de la războiul Rusiei în Ucraina.
Între timp, ONU a fost criticat de activiştii pentru drepturile omului pentru că a organizat COP27 în Egipt, ţară al cărui guvern a fost acuzat de abuzuri după ce armata a preluat puterea, în 2013, de la primul preşedinte ales în mod democratic. La sosirea în Egipt, preşedintele Abdel Fattah al-Sisi i-a spus preşedintelui american Joe Biden că ţara sa a lansat o strategie naţională pentru drepturile omului şi că doreşte să se dezvolte în acest sens, relatează Reuters.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
