Inundaţii mortale în Pakistan, incendii devastatoare care au făcut ravagii în întreaga lume, temperaturi record în Antarctica, secete istorice, acestea sunt câteva dintre cele mai grave evenimente climatice care au afectat lumea în 2022. Iar aceste tragedii vor fi discutate la COP27, Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, care se va deschide duminică, 6 noiembrie 2022, la Sharm el-Sheikh, în Egipt.
Această reuniune majoră are loc la un an după COP26 de la Glasgow (Scoţia), la finalul căreia 200 de ţări s-au angajat să „menţină în viaţă” cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015: limitarea încălzirii planetei la +1,5°C faţă de perioada de dinaintea revoluţiei industriale din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, în ciuda acestor angajamente, în ciuda a tot mai multor rapoarte ştiinţifice alarmante, proiectele industriale ce folosesc combustibilii fosili (cărbune, gaz, petrol) sunt în continuare lansate şi finanţate în întreaga lume. Cotidianul american „The Washington Post” a numărat peste 80 de astfel de proiecte, simptomatice pentru o „revenire spectaculoasă” a industriei combustibililor fosili: centrale pe cărbune, noi terminale de gaz etc.
De ce sunt lansate aceste proiecte? O explicaţie este războiul din Ucraina. Invazia pe scară largă a Rusiei din februarie, urmată de sancţiuni internaţionale, a determinat numeroase ţări să încerce să îşi consolideze securitatea energetică, iar acest lucru se traduce printr-o creştere a utilizării combustibililor fosili, notează Forumul Economic Mondial într-o notă publicată la sfârşitul lunii trecute. Un exemplu, printre multe altele: confruntat cu creşterea preţurilor la gaz din cauza războiului, în iunie, guvernul german a anunţat că va recurge mai mult la centralele sale pe cărbune. În octombrie, gigantul energetic german RWE a declarat că nu va mai produce deloc electricitate pe bază de cărbune abia în 2030.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Şi în alte ţări, noi proiecte sunt pe cale să fie lansate. Într-un raport citat de „The Washington Post”, organizaţia neguvernamentală Global Energy Monitor menţionează şapte noi proiecte industriale care se bazează pe gaz şi care urmează să fie lansate. Alte 33 se află „în diverse stadii de planificare”. Acestea includ noi proiecte de terminale de gaze, care sunt construite şi în Statele Unite, o ţară în care gazele naturale sunt foarte solicitate.
În alte părţi ale lumii, sunt în curs de desfăşurare alte proiecte energetice. De exemplu, China a accelerat aprobarea de noi centrale electrice pe cărbune „în acest an", potrivit unui raport al organizaţiei neguvernamentale Greenpeace, citat de AFP în iulie. Acest lucru se traduce printr-o creştere a utilizării combustibililor fosili. Ţara construieşte mai mult de jumătate din noile centrale electrice pe bază de cărbune din lume, potrivit Wilson Center, un think tank american.
GUTTERES: „VOM FI CONDAMNAŢI”
Ţările bogate trebuie să încheie un „pact istoric” cu cele sărace în privinţa climei, altfel „vom fi condamnaţi”, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres, într-un interviu pentru „The Guardian”. Ruptura tot mai adâncă dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare a adus discuţiile privind clima pe marginea prăpastiei.
Avertismentul dur vine în momentul în care liderii mondiali încep să se adune pentru summitul COP27 al ONU privind clima, dar chiar şi gazdele recunosc că vor fi cele mai dificile discuţii din ultimii cel puţin 10 ani.
COP27 are loc pe fondul celor mai grave tensiuni geopolitice din ultimii ani, din cauza războiului din Ucraina, a unei crize mondiale a costului vieţii, precum şi a unei perspective economice sumbre tot mai accentuate. Dar prăpastia trebuie să fie depăşită dacă omenirea vrea să aibă o speranţă de a evita cele mai grave ravagii ale dezastrului climatic, a declarat Guterres.
„Nu avem cum să evităm o situaţie catastrofală, dacă cele două (lumea dezvoltată şi cea în curs de dezvoltare) nu sunt capabile să stabilească un pact istoric”, a aratat Gutteres. „Pentru că, la nivelul actual, vom fi condamnaţi”, a avertizat secretarul general al ONU.
Naţiunile dezvoltate nu au reuşit să reducă suficient de repede emisiile de gaze cu efect de seră şi nu au reuşit să ofere banii necesari pentru ca naţiunile sărace să facă faţă vremii extreme care rezultă. Inegalitatea climatică flagrantă dintre lumea bogată, care este responsabilă pentru majoritatea emisiilor, şi cea săracă, care suportă cea mai mare parte a impactului, este acum cea mai mare problemă la discuţii, potrivit lui Guterres.
„Politicile actuale (privind clima) vor fi absolut catastrofale. Şi adevărul este că nu vom putea schimba această situaţie dacă nu se va pune în aplicare un pact între ţările dezvoltate şi economiile emergente”, arată secretarul general al ONU.
NE APROPIEM DE UN PUNCT CRITIC
Guterres şi-a atras critici pentru retorica sa tot mai dură privind criza climatică. El a avertizat în privinţa „sinuciderii colective”, a „carnajului” care va urma şi a unui „cod roşu” pentru omenire. Iar şeful ONU refuză să îşi atenueze limbajul apocaliptic, pentru că accelerarea rapidă a urgenţei climatice este acum cu atât mai gravă.
„Ne apropiem de un punct critic care va face ca (degradarea climei) să fie ireversibilă. Răul făcut nu ne va mai permite să recuperăm şi să limităm creşterea temperaturilor. Şi, pe măsură ce ne apropiem de aceste puncte critice, trebuie să creştem urgenţa, trebuie să creştem ambiţia şi trebuie să reconstruim încrederea, în principal încrederea între nord şi sud”, spune Gutteres.
Punctele critice sunt praguri în cadrul sistemului climatic care, atunci când sunt depăşite, duc la efecte în cascadă. Printre acestea se numără topirea permafrostului, care eliberează metan, un puternic gaz cu efect de seră care alimentează încălzirea şi mai mult, şi punctul în care pădurea tropicală amazoniană, care se usucă, trece de la rolul de absorbant la cel de sursă de carbon, punct de care oamenii de ştiinţă se tem că omenirea se apropie cu paşi repezi.
„Ne apropiem de punctele critice care vor crea efecte ireversibile, unele dintre ele greu de imaginat”, atrage atenţia Antonio Gutteres.
OBIECTIVE RATATE
Secretarul general al ONU cere SUA şi Chinei să îşi refacă relaţia lor fracturată, care a atins noi minime în acest an, dar despre care Guterres spune că este „crucială” pentru acţiunile privind clima. „Fără ca aceste două ţări să lucreze împreună, va fi absolut imposibil să se inverseze tendinţele actuale”, crede el.
Împreună cu guvernul egiptean, şeful ONU îi convoacă duminică pe liderii mondiali pentru debutul summitului COP27 pentru a încerca să salveze nişte negocieri nu foarte promiţătoare privind clima. În acest an, relaţiile geopolitice au fost zdruncinate de războiul din Ucraina, alături de creşterea vertiginoasă a preţurilor la combustibilii fosili şi a preţurilor la alimente, care au creat o criză a costului vieţii în întreaga lume, precum şi de eşecurile guvernelor - inclusiv al Marii Britanii - de a da curs promisiunilor făcute anul trecut la summitul COP26 de la Glasgow.
Pactul pe care Guterres îl are în vedere ar cere marilor economii să facă mai mult pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi să ofere ţărilor sărace un colac de salvare financiar. Acest lucru este necesar pentru a restabili „încrederea”, a spus el.
Lipsa de încredere în negocierile privind clima înseamnă lipsa banilor. Ţările bogate trebuiau să dea cel puţin 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 pentru a ajuta ţările sărace să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să se adapteze la impactul crizei climatice. Dar obiectivul a fost ratat în repetate rânduri şi va fi ratat din nou în acest an, în timp ce ţările sărace suferă deja de pe urma dezastrelor climatice, cu inundaţii record în Pakistan şi secetă istorică în Africa.
Un „pact istoric” între bogaţi şi săraci ar implica noi angajamente clare privind finanţarea şi noi obiective pentru ţările bogate şi economiile emergente în ceea ce priveşte reducerea emisiilor, a arătat Guterres.
PIERDERI ŞI DAUNE, UN SUBIECT FIERBINTE
De asemenea, ar necesita progrese în ceea ce priveşte problema controversată a „pierderilor şi daunelor”, un posibil subiect fierbinte la COP27. Pierderile şi daunele se referă la cele mai devastatoare efecte ale fenomenelor meteorologice extreme, la care este imposibil să te adaptezi, iar ţările sărace doresc un mecanism de finanţare care să permită salvarea şi reabilitarea acelor zone a căror infrastructură fizică şi socială a fost distrusă de dezastrele legate de climă.
„Problema pierderilor şi a daunelor a fost amânată, amânată şi iar amânată. Trebuie să ne asigurăm că există o asumare a responsabilităţilor şi că există un sprijin eficient pentru ţările care suferă cele mai dramatice niveluri de pierderi şi daune”, spune Gutteres.
Ţările bogate au reuşit să strângă 16 miliarde de dolari pentru a face faţă pandemiei Covid-19, a subliniat el. Dar pentru ţările sărace, nu a existat nici măcar o reducere a datoriilor pentru a le ajuta să facă faţă impactului combinat al Covid, al creşterii costului vieţii, al climei şi al dolarului puternic, care a făcut ca rambursările datoriilor să fie mai costisitoare.
„Există un sentiment de frustrare (în ţările în curs de dezvoltare), care este real şi care merită un răspuns”, a spus el.
În ultimele luni, Gutteres a cerut o taxă pe câştigul excepţional de care s-au bucurat companiile de petrol şi gaze, un apel pe care îl va repeta la Sharm el-Sheikh.
UN OBIECTIV „LA TERAPIE INTENSIVĂ”
La summitul de anul trecut de la Glasgow, ţările au convenit să se concentreze pe limitarea creşterii temperaturii globale la 1,5C peste nivelurile preindustriale, însă rapoarte recente ale ONU au arătat că politicile actuale ar creşte temperaturile cu aproximativ 2,5C.
Guterres a declarat că există doar o mică şansă de a mai respecta obiectivul. „Încă mai avem o şansă, dar o pierdem rapid”, a avertizat el.
„Aş spune că obiectivul de 1,5 grade C este la terapie intensivă, iar maşinile se clatină. Aşa că ori acţionăm imediat şi într-un mod foarte ferm, ori este pierdut şi probabil pierdut pentru totdeauna”, spune secretarul general al ONU în interviul pentru „The Guardian”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
