Comisia Europeană (CE) vrea să lărgească blocul european la şase ţări din Balcani, a anunţat miercuri comisarul însărcinat cu Extinderea Oliver Varhelyi, prezentând o nouă procedură de aderare la Uniunea Europeană (UE) - revizuită în vederea depăşirii reticenţelor Franţei, după ce a pierdut în weekend primul stat membru, relatează Reuters şi The Associated Press.
”Deplina extindere a UE în Balcanii Occidentali este o prioritate absolută a Comisiei”, a declarat Oliver Varhelyi într-o conferinţă de presă, după prezentarea unei propuneri de reformare a procesului de aderare, confirmând astfel o informaţie dezvăluită marţi de Reuters.
Preşedinta CE Ursula von der Leyen a catalogat această iniţiativă drept un ”mesaj bun” pentru Macedonia de Nord şi Albania, dezamăgite în urma respingerii deschiderii negocierilor lor de aderare în octombrie, relateazăă The Associated Press.
”Extinderea UE este reciproc avantajoasă”, a subliniat ea pe Twitter.
Modificările avute în vedere le oferă statelor membre posibilitatea de a întrerupe o procedură de aderare - şi chiar să oblige o ţară candidată să reia negocierile de la zero în anumite capitole politice - în cazul în care Uniunea constată lipsuri.
Comisia speră astfel să convingă Franţa - care se declară de acord în în principiu cu o extindere a UE în Balcani pe termen lung - să-şi ridice obiecţiile înaintea unui summit UE-Balcani, prevăzut în mai la Zagreb.
Short statement from Commissioner @OliverVarhelyi about the EU’s new enlargement methodology in Hungarian: ´I would like to convince everyone that this process is a good thing - Europe needs this. We have to do this together. ´ pic.twitter.com/MlKgbboOEE
— Sándor Zsíros (@EuroSandor) February 5, 2020
”Comisia a construit un pod solid pentru Franţa. Noi contăm pe Paris ca el să treacă acest pod, să se asocieze consensului şi să deschidă calea începerii discuţiilor de aderare”, a declarat pentru reuters un diplomat european.
Emmanuel Macron a refuzat, în octombrie, deschiderea negocierilor de aderare ale Albaniei şi Macedoniei de Nord, blocând astfel un proces care să fie deschis apoi Serbiei, Kosovo, Muntenegrului şi Bosniei.
Preşedintele francez a reclamat ca UE să se reformeze înainte să continue o extindere pe care o consideră ”prea birocratică”.
Fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi alte state membre - ca Italia - consideră că Franţa a comis o ”greşeală istorică” şi că şi-a asumat astfel riscul de a încuraja ţările din Balcani să se îndepărteze de UE în favoarea Chinei şi Rusiei.
Noul comisar unagar însărcinat cu Extinderea Oliver Varhelyi - care consideră, la rândul său, că includerea acestor şase ţări este crucială în a permite UE să-şi consolideze influenţa la nivel mondial - a catalogat viitoarea lor aderare drept ”geostrategică”.
Macedonia de Nord a reacţionat pozitiv.
”Această nouă abordare va conduce la o dublă victorie în săptămânile următoare: deschiderea negocierilor într-un proces avansat”, a apreciat într-un comunicat ministrul nord-macedonean de Externe Nikola Dimitrov.
Ultima aderare la UE a avut loc în 2013 - a Croaţiei.
UE a fost fondată în 1958 de şase state şi a pierdut pentru prima oară un membru - Marea Britanie - în weekend.
În ultimii 12 ani, în contextul crizei financiare şi apoi a crizei migraţiei, apetitul primirii unor noi membri - state sărace - a scăzut.
UE speră la progrese importante în vederea aderării Albaniei şi Macedoniei de Nord în martie, în vederea summitului din Croaţia, prevăzut în mai.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.