Comisia Europeană a recomandat duminică suspendarea unor fonduri în valoare de 7,5 miliarde de euro destinate Ungariei, din cauza corupţiei, primul astfel de caz în Uniunea celor 27 de state membre, aceasta fiind în conformitate cu o nouă sancţiune menită să protejeze mai bine statul de drept în UE.
UE a introdus noua sancţiune financiară în urmă cu doi ani, tocmai ca răspuns la ceea ce spune că reprezintă subminarea democraţiei în Polonia şi Ungaria, unde premierul Viktor Orban a supus instanţe, mass-media, ONG-uri şi mediul academic şi a restrâns drepturile migranţilor, ale minorităţilor sexuale şi femeilor, pe parcursul a mai bine de un deceniu de când se află la putere.
”Este vorba despre încălcări ale statului de drept care compromit utilizarea şi gestionarea fondurilor UE. Nu putem concluziona că bugetul UE este suficient protejat”, a declarat Comisarul UE pentru buget Johannes Hahn, într-un comunicat al Comisiei Europene.
El a evidenţiat neregulile sistemice din legile Ungariei privind achiziţiile publice, garanţiile insuficiente împotriva conflictelor de interese, deficienţele în urmărirea penală eficientă şi deficienţele altor măsuri împotriva corupţiei.
Hahn a spus că Comisia recomandă suspendarea a aproximativ o treime din fondurile de coeziune preconizate pentru Ungaria din bugetul comun al blocului pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 1.100 de miliarde de euro.
Cele 7,5 miliarde de euro în cauză reprezintă 5% din PIB-ul estimat al Ungariei pentru 2022.
Ţările UE au acum până la trei luni pentru a decide cu privire la această propunere.
Hahn a spus că cea mai recentă promisiune a Ungariei de a răspunde la criticile UE a fost un pas semnificativ în direcţia corectă, dar trebuie totuşi transpusă în noi legi şi acţiuni practice, înainte ca blocul să fie liniştit.
Decizia Comisiei se bazează pe un dialog intens cu autorităţile maghiare în ultimele luni, care a făcut ca Ungaria să propună o serie de măsuri de remediere pentru a răspunde preocupărilor identificate de Comisie atunci când procesul a fost lansat oficial, pe 27 aprilie.
Totodată, urmează scrisorii pe care Comisia a trimis-o Ungariei, subliniind măsurile pe care intenţionează să le propună Consiliului, precum şi măsurilor de remediere prezentate de Ungaria în scrisoarea din 22 august, completate de clarificări suplimentare într-o scrisoare din 13 septembrie.
Comisia a evaluat în detaliu răspunsul Ungariei, analizând în special dacă măsurile de remediere abordează în mod adecvat constatările iniţiale ale Comisiei.
Pentru ca măsurile să se califice drept adecvate, acestea ar trebui să pună capăt încălcărilor principiilor statului de drept şi/sau riscurilor pe care le creează pentru bugetul UE şi interesele financiare ale Uniunii.
Concluzia Comisiei este că măsurile de remediere propuse ar putea, în principiu, să abordeze problemele în cauză, dacă sunt detaliate corect în legile şi normele relevante şi puse în aplicare în consecinţă.
Până la îndeplinirea etapelor cheie de implementare, Comisia consideră că în această etapă rămâne un risc pentru buget.
Aşa se explică decizia de duminică şi măsurile propuse, care ţin cont şi de acţiunea de remediere pe care a prezentat-o Ungaria.
În această etapă, Comisia propune următoarele măsuri: O suspendare a 65% din angajamentele pentru trei programe operaţionale în cadrul politicii de coeziune; o interdicţie de a încheia angajamente legale cu trusturile de interes public pentru programele implementate în management direct şi indirect.
Consiliul are la dispoziţie o lună pentru a decide dacă adoptă astfel de măsuri, cu majoritate calificată.
Această perioadă poate fi prelungită cu maximum două luni, în circumstanţe excepţionale.
Între timp, Comisia va monitoriza situaţia şi va informa Consiliul cu privire la orice element relevant care ar putea avea un efect asupra evaluării sale actuale.
Ungaria s-a angajat să informeze pe deplin Comisia cu privire la îndeplinirea etapelor cheie de implementare până la 19 noiembrie.
Guvernul condus de premierul Viktor Orban a propus în ultimele săptămâni crearea unei noi agenţii împotriva corupţiei, deoarece Budapesta a fost supusă presiunii pentru a asigura bani pentru economia aflată în dificultate, precum din din partea forintului, moneda cu cele mai proaste performanţe din estul UE.
Orban, care se autointitulează un ”luptător pentru libertate” împotriva viziunii asupra lumii a Occidentului liberal, neagă că Ungaria, o ţară ex-comunistă de aproximativ 10 milioane de oameni, este mai coruptă decât altele din UE.
Comisia blochează deja fonduri de aproximativ 6 miliarde de euro preconizate pentru Ungaria, într-un program de stimulare separat, de redresare economică după epidemia de Covid-19, din cauza aceloraşi preocupări legate de corupţie.
Reuters a documentat în 2018 modul în care Orban canalizează fondurile de dezvoltare ale UE către prietenii şi familia sa, o practică despre care organizaţiile pentru drepturile omului spun că i-a îmbogăţit enorm cercul de apropiaţi şi i-a permis bărbatului de 59 de ani să rămână la putere.
Ungaria a avut nereguli în aproape 4% din fondurile UE cheltuite în perioada 2015-2019, potrivit organismului antifraudă al blocului, OLAF, de departe cel mai prost rezultat dintre cele 27 de ţări UE.
De asemenea, Orban a provocat nemulţumiri în UE cultivând legături strânse continue cu preşedintele Vladimir Putin şi ameninţănd că va nega unitatea UE necesară pentru a impune şi a menţine sancţiunile împotriva Rusiei impuse din cauza războiului împotriva Ucrainei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
