Comisia Europeană a recomandat joi dimineaţă ca ţările membre să aibă posibilitatea începând cu jumătatea lunii martie să trimită o parte din solicitanţii de azil înapoi în Grecia, prima ţară prin care migranţii au intrat în UE. Printr-o asemenea măsură, liderii europeni speră să restabilească legitimitatea regulamentului de la Dublin. Această recomandare nu se aplică celor care au ajuns deja în vestul Europei, ci doar celor care pleacă după luna martie din Grecia, scrie Reuters.
Regulamentul Dublin arată că prima ţară europeană prin care intră migranţii este responsabilă cu gestionarea solicitărilor de azil, însă sistemul s-a prăbuşit anul trecut în Grecia, care a devenit principala cale de intrare pentru migranţii sirieni, irakieni, afgani şi pakistanezi din Turcia.
Cu o administraţie eşuată, autorităţile elene au permis celor mai mulţi migranţi să-şi continue drumul pe cont propriu spre Germania şi alte ţări prospere din vestul Europei în ciuda regulamentului Dublin. Ulterior, statele europene de pe ruta migratorie au decis să-şi închidă treptat graniţele. Grecia a rămas izolată şi în lipsa unei capacităţi de a adăposti în mod decent numărul mare de migranţi veniţi pe mare.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Însă, Comisia Europeană a anunţat joi că autorităţile elene au îmbunătăţit cu mult condiţiile de viaţă pentru migranţi şi au accelerat procesul de înregistrare a solicitanţilor de azil. Instituţia a recomandat că statele europene ar trebui să-i poată deporta pe solicitanţii de azil începând cu luna martie înapoi în Grecia.
Această recomandare nu se aplică celor care au ajuns deja în vestul Europei, ci doar celor care pleacă după luna martie din Grecia.
”O asemenea măsură ar descuraja în continuare intrarea ilegală a migranţilor şi alte călătorii secundare, fiind un pas extrem de important pentru întoarcerea la un sistem normal şi funcţional”, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Atât politica de azil a blocului comunitar, cât şi libertatea de mişcarea în zona internă, s-au prăbuşit anul trecut în calea valului migratoriu şi a generat dispute între ţările UE.
Aceste dispute rămân până în acest moment nerezolvate, iar peste 62.000 de migranţi rămân blocaţi în Grecia, în ciuda unui acord semnat în luna martie de UE cu Turcia. Însă, acordul a reuşit să reducă considerabil migraţia dinspre coasta turcă spre insulele elene, iar o nouă rută migratorie a apărut între ţărmul nord-african şi Italia.
Eşecul are legătură cu rezistenţa ţărilor europene de a accepta cotele de migranţi impuse de Bruxelles şi de a primi migranţii relocaţi din Grecia şi Italia.
Mai puţin de 8.200 de migranţi au fost relocaţi până în acest moment din Italia şi Grecia în alte ţări membre UE. Bruxelles-ul şi-a propus relocarea a 160.000 de migranţi până în septembrie 2017.
”Scopul nostru este să-i relocăm pe toţi cei prezenţi în Italia şi Grecia”, a declarat comisarul pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos.
Însă, Comisia Europeană a impus o serie de criterii pentru migranţii care ar urma să fie deportaţi după luna martie în Grecia. Autorităţile elene trebuie să asigure un tratament corect pentru toţi migranţii întorşi din statele europene, iar minorii neînsoţiţi nu pot fi deportaţi înapoi Grecia.
Cotele obligatorii de migranţi au generat un război al declaraţiilor între statele UE, în special dinspre grupul Vişegrad. Budapesta a organizat chiar un referendum privind acceptarea cotelor de migranţi - invalidat ca urmare a numărului mic de participanţi. Între timp, slovacii a lansat un proces împotriva cotelor la Curtea Europeană de Justiţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
