CNN: Anunţul unui acord între Israel şi Hamas ar putea fi făcut chiar astăzi. Ce se ştie despre ostaticii din Gaza. Şase dintre ei au şi cetăţenie română

Qatarul speră să anunţe un acord, chiar marţi, 21 noiembrie, pentru eliberarea ostaticilor civili luaţi de Hamas în atacul din 7 octombrie, în schimbul unei pauze în lupte, au declarat pentru CNN o sursă diplomatică şi o altă sursă familiară cu discuţiile. Mişcările palestiniene ţin captivi cel puţin 240 de ostatici în Fâşia Gaza, iar şase dintre aceştia au dublă cetăţenie, israeliană şi română.

Oficialii americani apropiaţi de negocieri au subliniat că, deşi acordul nu este perfectat, sunt din ce în ce mai optimişti şi cred că săptămânile de muncă dificilă sunt pe cale să dea roade în ceea ce priveşte eliberarea ostaticilor.

"Este foarte aproape", a declarat un oficial american de rang înalt pentru CNN.

Două surse israeliene spun, de asemenea, că un acord ar putea fi anunţat chiar marţi. Eliberarea deţinuţilor pe care Hamas îi cere la schimb trebuie să fie aprobată de guvernul israelian, dar nu se aşteaptă ca aceasta să fie un obstacol, spune una dintre ele.

Acordul ar urma să prevadă eliberarea a 50 de femei şi copii ostatici pe care gruparea militantă i-a luat în timpul atacului din 7 octombrie asupra Israelului, în schimbul unei pauze de patru-cinci zile în lupte şi a trei deţinuţi palestinieni pentru fiecare ostatic civil eliberat, potrivit mai multor surse.

Conform acordului, Hamas va regrupa, de asemenea, orice alţi ostatici - femei şi copii - pe care i-ar putea găsi în timpul perioadei de pauză a luptelor, lucru pe care gruparea a insistat că nu îl poate face până când nu va fi instituit un armistiţiu complet.

Încetarea temporară a focului ar putea fi prelungită dincolo de perioada convenită pentru ca mai mulţi ostatici să fie eliberaţi, potrivit CNN.

Ostaticii care urmează să fie eliberaţi sunt de diferite naţionalităţi, dar unul dintre ei, pe care americanii speră că va fi eliberat printre primii, este Abigail Edan, o fetiţă americană în vârstă de 3 ani, cea mai tânără ostatică americană, ai cărei părinţi au fost ucişi de Hamas. Nu a fost imediat clar câţi alţi cetăţeni americani - dacă mai există - se vor afla printre cei 50 de ostatici pe care Hamas îi va elibera iniţial.

În zilele în care luptele sunt oprite, Israelul ar urma să oprească zborul dronelor de supraveghere deasupra nordului Fâşiei Gaza timp de cel puţin şase ore în fiecare zi, a declarat una dintre sursele CNN.

Surse diplomatice şi oficiali guvernamentali, inclusiv preşedintele american Joe Biden, au adoptat în ultimele zile un ton mai optimist cu privire la progresul negocierilor, dar sursa diplomatică sugerează că un acord final ar putea fi iminent.

Orice acord ar putea fi însă deraiat de evoluţiile de pe teren din Gaza.

Luni seară, liderul Hamas a afirmat într-o declaraţie că părţile sunt "aproape de a ajunge la un acord de armistiţiu".

CITEȘTE ȘI Liderul Hamas susţine că este aproape de un acord de armistiţiu cu Israelul

NETANYAHU, SUB PRESIUNE

Ultimul impuls în încheierea unui acord vine la doar o zi după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu şi cabinetul de război s-au întâlnit cu familiile ostaticilor.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a numit "misiune sacră şi supremă" întoarcerea israelienilor luaţi ostatici de Hamas la 7 octombrie, într-o declaraţie făcută marţi, în timp ce se confruntă cu furia tot mai mare a membrilor familiilor acestora, din cauza ritmului lent al progreselor în vederea eliberării lor.

"Întoarcerea ostaticilor noştri este o misiune sacră şi supremă - la care mă angajez. Nu vom renunţa la misiunea de a-i aduce înapoi, iar aceasta este responsabilitatea mea, precum şi a cabinetului de război", a declarat el.

Netanyahu a făcut această declaraţie după ce el şi cabinetul său de război s-au întâlnit luni cu familiile ostaticilor, spunând că acestea "sunt mereu în inima sa şi îi ghidează acţiunile".

Premierul a promis că nu se va opri din luptă până când guvernul israelian nu îi va aduce acasă pe ostatici şi nu va distruge Hamas. Dar, recent, tensiunile au explodat, deoarece familiile frustrate ale ostaticilor cer răspunsuri din partea guvernului cu privire la soarta celor dragi lor şi vor un acord pentru eliberarea lor.

Până în prezent, doar câteva familii s-au întâlnit cu Netanyahu - ceea ce a înfuriat sute de alte rude ale ostaticilor care spun că guvernul nu face suficient pentru a-i elibera.

Pentru unii, întâlnirea nu a făcut decât să le adâncească frustrarea. Udi Goren, al cărui văr, Tal Chaimi, a fost luat prizonier, a părăsit mai devreme întâlnirea, spunând că a simţit că nu i-au fost furnizat informaţii noi despre ostatici, inclusiv detalii despre o posibilă înţelegere pentru eliberarea lor.

CE SE ŞTIE DESPRE OSTATICII REŢINUŢI ÎN GAZA

Cine sunt ostaticii?

Doar patru dintre ei au fost eliberaţi de atunci, unul a fost salvat şi cel puţin trei au fost găsiţi morţi.

Printre ostatici se numără copii şi bătrâni răpiţi din kibbutzuri, tineri urmăriţi în timp ce fugeau de la festivalul de muzică Nova, familii şi soldaţi israelieni. Sunt persoane din peste 25 de ţări, potrivit guvernului israelian. Şase dintre ele au şi cetăţenie română, dar Ministerul român de Externe nu a precizat câţi sunt bărbaţi, femei sau copii.

CITEȘTE ȘI Luminiţa Odobescu: Peste 260 de cetăţeni români şi membri de familie din Fâşia Gaza s-au notificat în vederea evacuării, menţinem contactul cu ei / Celula de Criză MAE continuă demersurile în vederea evacuării cetăţenilor români

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat în octombrie că 33 dintre ostatici erau copii, deşi numărul total de ostatici comunicat de armata israeliană a fluctuat de atunci.

A fost eliberat vreunul dintre ei? 

Hamas a eliberat doi ostatici americani, Judith Tai Raanan şi fiica ei de 17 ani, Natalie, la 20 octombrie.

Câteva zile mai târziu, Hamas a eliberat alţi doi ostatici: Yocheved Lifschitz, o femeie în vârstă de 85 de ani, şi vecina sa, Nurit Cooper, în vârstă de 79 de ani, din Nir Oz.

Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat, de asemenea, că au salvat-o luna trecută pe tânăra soldat Ori Megidish în urma unei operaţiuni terestre.

A fost ucis vreunul dintre ei?

Pe de altă parte, armata israeliană a găsit cadavrele a cel puţin trei ostatici de când a lansat ofensiva terestră în Gaza.

Shani Louk, o israeliană de 23 de ani care avea şi cetăţenie germană, răpită de la festivalul de muzică Nova, a fost declarată moartă la 30 octombrie.

Săptămâna trecută, IDF a găsit alte două cadavre în faţa spitalului Al-Shifa din oraşul Gaza: Yehudit Weiss, o femeie în vârstă de 65 de ani, şi Noa Marciano, o tânără înrolată în forţele armate, care avea 19 ani.

Nu toţi ostaticii sunt deţinuţi de Hamas. La începutul acestei luni, Jihadul Islamic Palestinian (PIJ), o grupare islamistă rivală, a publicat o înregistrare video cu doi ostatici - o femeie în vârstă de 77 de ani şi un băiat de 13 ani - şi a declarat că este pregătită să îi elibereze pe amândoi din motive umanitare. Acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Care a fost reacţia în Israel?

Guvernul lui Netanyahu s-a confruntat cu reacţii furibunde din partea publicului israelian şi a familiilor ostaticilor, care doresc să se facă mai mult pentru a asigura eliberarea acestora. Săptămâna trecută, mii de protestatari au mărşăluit la poalele Ierusalimului spre reşedinţa lui Netanyahu. Demonstraţii similare au avut loc şi la Tel Aviv.

Cum a rezolvat Israelul crizele anterioare ale ostaticilor?

Anterior, Israelul a fost dispus să plătească un preţ ridicat pentru a asigura eliberarea ostaticilor. Gilad Shalit, un soldat israelian, a fost capturat de Hamas în 2006 şi reţinut timp de cinci ani. Pentru a-l elibera, Israelul a schimbat peste 1.000 de deţinuţi palestinieni, mulţi dintre ei fiind condamnaţi pentru atacuri mortale împotriva israelienilor.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.