Iranul organizează vineri alegeri parlamentare, iar un lucru pare sigur: va fi o victorie majoră pentru conservatorii de orientare dură, în timp ce tinerii vor boicota votul, relatează CNBC.
În această săptămână, 7.148 de candidaţi selectaţi de autorităţile religioase şi legale din Iran, vor concura pentru 290 de locuri, în 31 de provincii. Dar majoritatea tinerilor, în special din Teheran, intenţionează să stea acasă, prefigurându-se cea mai scăzută rată de participare din ultimii ani.
”Nu mă voi duce la vot şi niciunul dintre prietenii mei nu o va face. Nu se va schimba nimic, cu sau fără vot...Ei decid totul în ţară, fără să ia în considerare Parlamentul”, a declarat Mehdi, un proprietar de afacere cu vârsta de peste 20 de ani, referindu-se la regimul de guvernământ.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Este o glumă şi să avem un Parlament. Protestăm împotriva lor prin neprezentarea la alegeri”, a mai spus tânărul.
Cele mai puţin competitive alegeri din ultimii ani
Activiştii iranieni şi experţi în Iran subliniază lipsa concurenţei fabricată de membrii regimului: 7.296 dintre cele 15.000 de persoane care au aplicat pentru a candida la Parlament au fost descalificate de Consiliul Gardienilor, o comisie de experţi în legislaţie islamică şi constituţie formată din 12 membri, numiţi în mare parte de liderul suprem Ayatollahul Ali Khamenei, care are o putere semnificativă în politica iraniană.
”Vor fi cele mai puţin competitive alegeri parlamentare care au avut loc în Iran din 2004, când reformiştii şi parlamentarii în funcţie au fost descalificaţi în masă”, a declarat Barbara Slavin, director al Iniţiativei pentru Viitorul Iranului în Consiliul Atlantic.
“Dacă istoria se va repeta, în 2021 va fi ales preşedinte tot un conservator”, a spus Slavin.
Consiliul Guvernatorilor supraveghează alegerile, decide cine poate candida şi are drept de veto în legislaţia parlamentară, fiind mai influent decât Parlamentul ales prin vot, iar natura sa extrem de conservatoare l-a făcut să interzică în mod frecvent candidatura unor reformişti.
Apeluri pentru boicotarea alegerilor
În acest an, consiliul a interzis şi o nouă candidatură din partea a 80 de parlamentari reformişti.
“Cu excepţia primelor alegeri parlamentare de după revoluţie, în 1980, parlamentul republicii islamice a permis numai unui număr mic de politicieni să candideze”, a afirmat Arash Azizi, istoric şi analist iranian, într-un raport publicat săptămâna trecută.
”De această dată, Consiliul Gardienilor a mers mult mai departe, expulzând practic facţiunea reformistă a regimului de la conducerea politică”, a adăugat Azizi
Iranieni din interiorul şi din afara ţării, inclusiv activistul încarcerat Narges Mohammadi şi fostul ministru Mostafa Tajzadeh, au cerut în mod deschis boicotarea alegerilor.
Hashtagurile #BoycottIranShamElection şi #MyVoteRegimeChange sunt difuzate pe scară largă pe Twitter de către activişti.
Între timp, Khamenei şi preşedintele Hassan Rouhani cer alegătorilor să meargă la urne.
”Participarea la alegeri este un semnal de susţinere a politicii regimului şi va duce la securitate. Vă rog să nu fiţi pasivi”, a afirmat Rouhani săptămâna trecută.
Numeroşi iranieni se întreabă însă care este rostul votului.
Probleme economice grave
Multe s-au schimbat de la alegerile parlamentare precedente din iran, care au avut loc în 2016, care au fost considerate o victorie substanţială a reformiştilor şi care a avut loc pe fondul optimismului populaţiei pentru o ţară şi o economie mai deschisă.
Acordul nuclear irnian din 2015 tocmai fusese semnat cu puterile occidentale, inclusiv de Statele Unite şi ţări europene, iar creşterea economică din 2016 este estimată la 6%. Mulţi dintre iranieni au privit spre candidaţii reformişti, care promiteau o ţară mai deschisă şi perspective economice mai bune, datorită acordului nuclear care ridica sancţiunile internaţionale.
La alegerile din 2016 a avut loc o prezenţă de 62%, peste media istorică pentru alegerile parlamentare, de 60,5%. Prezenţa la alegerile de vineri este estimată la un nivel mult mai scăzut, sugerând o pierdere de încredere în sistemul electoral al republicii islamice şi un pesimism grav din cauza recesiunii economice.
Retragerea din acordul nuclear a Statelor Unite şi reintroducerea sancţiunilor economice, precum şi corupţia şi gestionarea slabă a ţării au provocat probleme economice grave, cu impact în special pentru iranienii de rând, potrivit experţilor regionali.
FMI anticipează că economia iraniană se va contracta în acest an cu 9,5%, iar inflaţia şi şomajul vor creşte puternic.
Potrivit unui sondaj realizat de Universitatea din Teheran, prezenţa la vot din capitală va fi de 25%, în timp ce alte sondaje indică o prezenţă la vot de circa 50% la nivel naţional, la un electorat de circa 60 de milioane.
Iranienii care au dat declaraţii CNBC şi-au exprimat mânia faţă de sutele de civili ucişi de forţele de securitate în timpul protestelor din noiembrie şi ianuarie.
Protestele de noiembrie au fost declanşate de majorarea cu 300% a preţurilor carburanţilor şi ulterior de recunoaşterea de către autorităţi a doborârii neintenţionate a unui avion de pasageri cu 176 de persoane la bord, majoritatea cetăţeni iranieni. Incidentul a avut loc în urma uciderii de către SUA a generalului iranian Qasem Soleimani, pe 3 ianuarie, la Bagdad.
Vina o poartă politica presiunii maxime a preşedintelui american Donald Trump?
Analiştii regionali au avertizat de mult timp că politica presiunii maxime dusă de preşedintele american Donald Trump prezintă riscul major al instalării unui guvern de orientare dură în Iran. Tensiunile dintre Washington şi Teheran au atins cote maxime în ultimul an şi jumătate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
