Clopotele au bătut sâmbătă la Hiroshima, când oraşul a marcat 77 de ani de la primul bombardament atomic din lume, oficiali, inclusiv secretarul general al Naţiunilor Unite, avertizând despre o nouă cursă a înarmărilor după invazia Rusiei în Ucraina, transmite Reuters.
Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie şi, la scurt timp după aceea, preşedintele rus Vladimir Putin a invocat posibilitatea unui atac nuclear. Conflictul a sporit, de asemenea, îngrijorările cu privire la siguranţa centralelor nucleare din Ucraina, comentează Reuters.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a alăturat miilor de oameni strânşi în Parcul Păcii din centrul oraşului pentru a marca 77 de ani de la bombardamentul care a ucis 140.000 de oameni în 1945, fiind pentru a doua oară când un secretar general al ONU participă la ceremonie.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Armele nucleare sunt o prostie. Ele nu garantează nicio siguranţă - doar moarte şi distrugere", a spus Guterres.
„Trei sferturi de secol mai târziu, trebuie să ne întrebăm ce am învăţat din norul în formă de ciupercă abătut asupra acestui oraş în 1945”, a continuat el.
Guterres a evitat menîionarea directă a Rusiei, care numeşte invadarea Ucrainei o „operaţiune militară specială”.
Primarul Hiroshimei, Kazumi Matsui, al cărui oraş anul acesta nu l-a invitat pe ambasadorul Rusiei la ceremonie, a fost mai hotărât şi mai critic faţă de acţiunile militare ale Moscovei în Ucraina.
„În invadarea Ucrainei, liderul rus, ales pentru a proteja vieţile şi bunurile poporului său, le foloseşte ca instrumente de război, furând vieţile şi mijloacele de trai ale civililor dintr-o altă ţară”, a spus Matsui.
„În întreaga lume, ideea că pacea depinde de descurajarea nucleară câştigă teren”, a adăugat Matsui.
„Aceste erori trădează determinarea umanităţii, născută din experienţele noastre de război, de a realiza o lume paşnică, fără arme nucleare. A accepta status quo-ul şi a abandona idealul menţinere a păcii fără forţă militară înseamnă a ameninţa însăşi supravieţuirea rasei umane", a continuat el.
La 8:15 a.m. pe 6 august 1945, avionul de luptă american B-29 Enola Gay a lansat o bombă numită „Little Boy” şi a distrus oraşul cu o populaţie estimată la 350.000 de locuitori. Alte mii au murit mai târziu din cauza rănilor şi a bolilor legate de radiaţii.
Sâmbătă, a sunat Clopotul Păcii, iar mulţimea, inclusiv prim-ministrul Fumio Kishida, care este din Hiroshima, a păstrat un moment de reculegere exact în momentul în care bomba a explodat.
„La începutul acestui an, cele cinci state care deţin arme nucleare au emis o declaraţie comună: „Războiul nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie purtat niciodată”, a adăugat Matsui.
"De ce nu încearcă ei să-şi îndeplinească promisiunile? De ce unii chiar sugerează folosirea armelor nucleare?", a întrebat primarul Hiroshimei.
Premierul Kishida, care a ales Hiroshima ca loc pentru summitul G7 de anul viitor, a cerut lumii să renunţe la armele nucleare.
Joi, ambasadorul Rusiei în Japonia, Mihail Galuzin, a depus flori la un monument din parc şi le-a spus reporterilor că naţiunea sa nu va folosi niciodată arme nucleare.
Catastrofa de la Hiroshima a fost urmată de bombardamentul atomic lansat de către armata americană asupra oraşului Nagasaki, pe 9 august, ucigând instantaneu peste 75.000 de oameni. Japonia a capitulat şase zile mai târziu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
