Peste 200.000 de persoane sunt de aşteptate să participe sâmbătă la funeraliile Papei Francisc, inclusiv aproximativ 130 de delegaţii din ţări din întreaga lume şi 50 de şefi de stat. Printre participanţi se vor număra 10 suverani şi lideri mondiali, inclusiv preşedinţii americani Donald Trump şi Joe Biden.
Locurile lor sunt alocate în avans, şefii de stat fiind aşezaţi în ordinea alfabetică franceză, în funcţie de numele ţării lor. Aceasta este o tradiţie, deoarece limba franceză este considerată, din punct de vedere istoric, limba diplomaţiei, precizează Sky News.
Această regulă se aplică tuturor, cu excepţia preşedinţilor Italiei şi Argentinei, care beneficiază de cele mai bune locuri, întrucât Papa a trăit în Italia şi era originar din Argentina.
Arhiepiscopii şi episcopii vor fi aşezaţi într-o secţiune rezervată lor, începând cu ora 8:30, ora locală (9.30, ora României).
Codul vestimentar impune bărbaţilor să poarte un costum închis la culoare, cu cravată neagră lungă şi un nasture de aceeaşi culoare pe reverul stâng al sacoului, unde pot fi purtate numai decoraţii ale Vaticanului. Este permisă purtarea cămăşilor albe. Doamnele sunt rugate să poarte rochii lungi negre, mănuşi şi voal. Singurele bijuterii pe care le pot purta sunt un şir de perle.
Patriarhii şi cardinalii trebuie să poarte mitrele albe de damasc, iar arhiepiscopii şi episcopii sunt rugaţi să poarte veşmintele lor tradiţionale, cu brâul şi stola roşie.
Au existat speculaţii că liderii străini ar putea avea întâlniri diplomatice în marja funeraliilor pentru a discuta despre războiul din Ucraina, dar Palatul Elysée a declarat vineri că Macron nu va găzdui astfel de întâlniri.
Trump urma să petreacă doar aproximativ 15 ore la Roma, sosind târziu vineri seara şi urmând să plece imediat după funeralii.
Iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri că s-ar putea să nu poată ajunge la funeralii, din cauza unor reuniuni militare importante pe care le are acasă, dar a dat asigurări că va fi reprezentat cum se cuvine, inclusiv de prima-doamnă.
Reuters prezintă o listă a principalilor lideri mondiali care au declarat că vor participa la funeraliile Papei Francisc de sâmbătă din Piaţa Sfântul Petru.
ALBANIA - Preşedintele Bajram Bega.
ANGOLA - Preşedintele Joao Lourenco.
ARGENTINA - Preşedintele Javier Milei.
AUSTRIA - Preşedintele Alexander Van der Bellen, cancelarul Christian Stocker.
BANGLADESH - Consilierul principal (lider interimar) Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel.
BELGIA - Regele Philippe şi Regina Mathilde, prim-ministrul Bart De Wever.
BRAZILIA - Preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva şi prima-doamnă Janja Lula da Silva.
MAREA BRITANIE - Prinţul William şi prim-ministrul Keir Starmer.
REPUBLICA CENTRAFRICANĂ - Preşedintele Faustin-Archange Touadera.
CROAŢIA - Preşedintele Zoran Milanovic.
CIPRU - Preşedintele Nikos Christodoulides.
CEHIA - Prim-ministrul Petr Fiala.
REPUBLICA DEMOCRATICĂ CONGO - Preşedintele Felix Tshisekedi.
REPUBLICA DOMINICANĂ - Preşedintele Luis Abinader.
ECUADOR - Preşedintele Daniel Noboa.
ELVEŢIA - Preşedintele Karin Keller-Sutter.
EMIRATELE ARABE UNITE - Preşedintele Sheikh Mohammed bin Zayed Al Nahyan.
ESTONIA - Preşedintele Alar Karis.
UNIUNEA EUROPEANĂ - Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
FINLANDA - Preşedintele Alexander Stubb.
FILIPINE - Preşedintele Ferdinand Marcos Jr.
FRANŢA - Preşedintele Emmanuel Macron.
GABON - Preşedintele Brice Oligui Nguema.
GERMANIA - Preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul în exerciţiu Olaf Scholz.
GEORGIA - Preşedinte Mihail Kavelaşvili.
GRECIA - prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis.
HONDURAS - preşedintele Xiomara Castro.
INDIA - Preşedintele Droupadi Murmu.
INDONEZIA - Preşedintele Joko Widodo.
IORDANIA - Regele Abdullah şi soţia sa, Regina Rania.
ITALIA - Preşedintele Sergio Mattarella şi prim-ministrul Giorgia Meloni.
IRLANDA - Prim-ministrul Micheal Martin.
ISLANDA - Preşedintele Halla Tomasdottir.
KENYA - Preşedintele William Ruto.
LESOTHO - Regele Letsie III.
LETONIA - Preşedintele Edgars Rinkevics.
LIBAN - Preşedintele Joseph Aoun.
LITUANIA - Preşedintele Gitanas Nauseda.
LUXEMBURG - Prim-ministrul Luc Frieden.
MACEDONIA - Preşedinta Gordana Siljanovska-Davkova.
MADAGASCAR - Preşedintele Andry Rajoelina.
MALTA - Preşedinta Myriam Spiteri Debon.
MAROC - Prim-ministrul Aziz Akhannouch.
MOLDOVA - Preşedinta Maia Sandu.
MONACO - Prinţul Albert şi soţia sa, Prinţesa Charlene.
MOZAMBIC - Preşedintele Daniel Chapo.
MUNTENEGRU - Preşedintele Jakov Milatovic.
NOUA ZEELANDĂ - Prim-ministrul Christopher Luxon.
NORVEGIA - Prinţul moştenitor Haakon şi Prinţesa moştenitoare Mette-Marit.
ONU - Secretarul General Antonio Guterres.
PALESTINA - Premierul Mohamed Mustafa.
POLONIA - Preşedintele Andrzej Duda.
PORTUGALIA - Preşedintele Marcelo Rebelo de Sousa şi prim-ministrul Luis Montenegro.
QATAR - Prim-ministru Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani.
ROMÂNIA - Preşedintele interimar Ilie Bolojan.
SERBIA - Prim-ministrul Djuro Macut.
SEYCHELLES - Preşedintele Wavel Ramkalawan.
SIERRA LEONE - Preşedintele Julius Maada Bio.
SLOVACIA - Preşedintele Peter Pellegrini.
SLOVENIA - Preşedinta Natasa Pirc Musar.
SPANIA - Regele Felipe şi Regina Letizia.
SUEDIA - Regele Carl XVI Gustaf, Regina Silvia şi prim-ministrul Ulf Kristersson.
TIMORUL DE EST - Preşedintele Jose Ramos-Horta.
TOGO - Preşedintele Faure Gnassingbe.
TURCIA - Preşedintele Parlamentului, Numan Kurtulmus.
ŢĂRILE DE JOS - Prim-ministrul Dick Schoof.
UCRAINA - Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că ar putea lipsi de la funeralii, din cauza unor reuniuni militare importante. „Dacă nu voi fi (acolo) la timp, Ucraina va fi reprezentată la un nivel adecvat”, a declarat el, menţionând că ministrul de externe şi prima-doamnă a Ucrainei vor fi prezenţi.
STATELE UNITE - Preşedintele Donald Trump şi prima-doamnă Melania Trump/ Joe Biden şi soţia sa Jill Biden
UNGARIA - Preşedintele Tamas Sulyok.
ISRAELUL TRIMITE O REPREZENTARE LA NIVEL SCĂZUT, CARE REFLECTĂ DETERIORAREA RELAŢIILOR CU VATICANUL
Dacă majoritatea ţărilor importante vor trimite şefi de stat sau de guvern sau membri ai familiei regale la funeraliile Papei Francisc, Israelul va fi reprezentat doar de ambasadorul său la Vatican. Potrivit ambasadei israeliene la Vatican, la înmormântarea lui Francisc va fi prezentă Yaron Sideman, care este ambasadorul său din septembrie.
Decizia de a menţine reprezentarea la cel mai scăzut nivel posibil este un semn al deteriorării relaţiilor dintre Israel şi Vatican de la începutul războiului din Gaza în 2023, au declarat diplomaţi citaţi de Reuters.
Decizia vine după ce guvernul israelian a şters o postare de pe reţelele sociale în care îşi exprima condoleanţele pentru moartea papei. La scurt timp după anunţarea decesului Papei Francisc, luni, contul verificat @Israel utilizat de guvern pe X a publicat un mesaj care spunea: „Odihneşte-te în pace, Papa Francisc. Fie ca amintirea lui să fie o binecuvântare”. De asemenea, mesajul era însoţit de o imagine a papei în vizită la Zidul Plângerii din Ierusalim. Postarea a fost ulterior ştersă, fără explicaţii. Cotidianul de limbă engleză Jerusalem Post a citat oficiali ai Ministerului de Externe care au declarat că mesajul a fost publicat „din greşeală”.
În schimb, Israelul a trimis o delegaţie prezidenţială la ultima înmormântare a unui papă decedat în funcţie, cea a Papei Ioan Paul al II-lea, în 2005.
Ambasada Israelului la Vatican şi-a limitat reacţia pe reţelele sociale faţă de moartea papei, republicând un mesaj de condoleanţe adresat creştinilor din Ţara Sfântă şi din întreaga lume din partea preşedintelui israelian Isaac Herzog, care l-a descris pe Francisc ca „un om cu o credinţă profundă şi o compasiune fără margini”.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care conduce o coaliţie de extremă dreapta formată din partide religioase şi naţionaliste, nu comentase moartea papei până miercuri după-amiază.
Relaţiile dintre Vatican şi Israel s-au deteriorat constant de la atacul militanţilor Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, în care au fost ucişi aproximativ 1.200 de oameni şi au fost luaţi aproximativ 250 de ostatici în Gaza. De atunci, peste 50.000 de persoane au fost ucise în Gaza, potrivit autorităţilor palestiniene din domeniul sănătăţii, iar majoritatea populaţiei de 2,3 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza a fost strămutată.
La o lună după începerea conflictului, a izbucnit o dispută aprinsă cu privire la faptul dacă Papa Francisc a folosit cuvântul „genocid” pentru a descrie evenimentele din Gaza. Palestinienii care s-au întâlnit cu el au afirmat că da. Vaticanul a negat acest lucru. În aceeaşi zi, papa s-a întâlnit cu rudele ostaticilor israelieni.
După începerea războiului, ambasadorul Israelului la Vatican, Raphael Schutz, a făcut presiuni repetate asupra Secretariatului de Stat al Vaticanului, la sfârşitul anului 2023 şi pe tot parcursul anului 2024, cerând papei să condamne mai ferm Hamas. „Există o distincţie simplă: o parte ucide, violează şi nu-i pasă de cei din propria tabără. Cealaltă parte este angajată într-un război de autoapărare”, a declarat Schutz în 2023.
Anul trecut, după ce secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, a declarat că răspunsul Israelului la atacul Hamas a fost „disproporţionat”, ambasada Israelului a emis o declaraţie în care a calificat comentariile sale drept „deplorabile”.
Ambasada şi-a moderat ulterior criticile, invocând o eroare de traducere, dar relaţiile au rămas tensionate.
În iunie anul trecut, arhiepiscopul Paul Gallagher, ministrul de externe al Vaticanului, a părut să-l mustre pe Schutz la un eveniment la care au participat amândoi. „Sfântul Scaun nu închide uşile nimănui şi se străduieşte să înţeleagă motivaţiile şi perspectivele tuturor”, a declarat Gallagher.
Papa Francisc, care a vizitat Ţara Sfântă în 2014, a sugerat în noiembrie anul trecut că comunitatea internaţională ar trebui să studieze dacă campania militară a Israelului în Gaza constituie un genocid, în unele dintre cele mai explicite critici aduse până acum comportamentului Israelului în războiul cu Hamas.
În ianuarie, papa a calificat situaţia umanitară din Gaza drept „ruşinoasă”, atrăgându-şi critici din partea rabinului-şef al Romei, Riccardo Di Segni, care l-a acuzat pe Francisc de „indignare selectivă”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
