China a dezminţit luni dezvăluiri Financial Times (FT) potrivit cărora ar fi testat, în această vară, un nou tip de rachetă şi afirmă, în schimb, că a procedat la un test al unui ”vehicul spaţial” reutilizabil, relatează AFP.
Cotidianul britanic a dezvăluit în weekend că gigantul asiatic a lansat în august o rachetă ”hipersonică” care a făcut înconjurul Pământului - pe orbită - după care a coborât către ţintă, pe care până la urmă a ratat-o.
”Acest test a fost un test de rutină al unui vehicul spaţial menit să testeze tehnologia vehiculului spaţial reutilizabil”, a dat asigurări, în faţa presei, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Întrebat dacă el consideră că articolul FT este ”greşit”, Zhao Lijian a răspuns că ”da”.
CURSĂ MONDIALĂ A ARMAMENTULUI HIPERSONIC
O rachetă este denumită ”hipersonică” dacă se poate deplasa cu o viteză foarte mare - în general cu de cinci ori viteza sunetului.
O astfel de rachetă reprezintă o provocare la adresa sistemelor antirachetă adverse.
Această tehnologie, tot mai dezvoltată de către întreprinderi spaţiale din întreaga lume, permite o reducere - semnificativă - a costurilor lansărilor spaţiale.
China a prezentat în 2019 o rachetă hipersonică - de tip DF-17.
Această armă, cu o rază de acţiune ”intermediară” - de aproximativ 2.000 de kilometri -, care are forma unui ”planor”, poate fi dotată cu ogive nucleare.
Racheta despre care vorbeşte FT este diferită de DF-17 şi poate ajunge în spaţiu, poate fi plasată pe orbită şi reintra, apoi, în atmosferă, pentru a-şi lovi ţinta.
Raza de acţiune a acestei rachete ar fi, astfel, cu mult mai mare.
Spre deosebire de o rachetă balistică, a cărei traiectorie descendentă este previzibilă, o rachetă hipersonică este manevrabilă, ceea ce-i face traiectoria cu greu previzibilă şi interceptarea dificilă.
În afară de China, Statele Unite, Rusia şi cel puţin alte cinci ţări lucrează la tehnologii hipersonice, însă progresele înregistrate de către Beijing în acest domeniu ar fi ”luat spionajul american prin surprindere”, potrivit FT.
Întrebat în weekend despre acest lucru, un purtător de cuvânt al Departamentului american al Apărării nu a comentat detalii din articolul FT, însă şi-a exprimat ”îngrijorarea cu privire la dezvoltarea militară” a Chinei.
Potrivit Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI), Statele Unite dispun, din ianuarie 2021 de 5.500 de arme nucleare, în timp ce China deţine 350.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
